Influența Influența e parfumul, mirului tăcut, amar, Ce se-mprăștie departe în curent sporit de har, Influența e sămânța, aruncată printre oameni, Ce rodește pentru viață, sau spre moarte, precum sameni.   Influența e lumină, influența e-ntuneric, Ea e-n lume ca o coadă de balaur luciferic, Orice faci și orice sufli se înscrie-n concurență: După moarte, […]

Isaia 6 Văzut-ați voi vreodată serafimi Cu aripi de respect în adorare, Ființe coborând din înălțimi, Cu aripile până la picioare?   Văzut-ați voi pe Domnul, Împăratul, Privindu-vă pornirile și ochii? Ați înțeles cum stă, ascuns păcatul În neglijența un simple rochii?   Ați auzit voi laudele sfinte Înconjurând pe Domnul și pământul, Când petreceați […]

Ce-au văzut în casa ta? Poate-au intrat în casa ta, vreodată, Vecinii curioși, sau oaspeți rari. Intrând sfioși și cu privirea roată, Ei ți-au citit din lucruri viața toată, Să-ți vadă-n ele chipul cum apari.   Dar ce-au văzut în camerele tale, În mobila de lux, de zeci de mii? Deșertăciuni umflate, inimi goale Și […]

Cuvintele zilelor Din florile trezite în suflet la lumină, Pe cea mai prețioasă păzește-o Tu deplină, Iisus, doar pentru Tine să se desfacă vie, Să facă voiei Tale crescândă bucurie. E floarea închinării, a arderii supreme Și-a geloziei Tale ce-o porți de-atâta vreme. Oricum va bate vântul, ea nu se v-a-nclina Decât la frumusețea și […]

Sărac cu duhul E greu să intri-așa în ceruri ca dromaderul printr-un ac. Gândește-te, laodiceene, n-ai fi ferice mai sărac? Te simți prea sigur fără Domnul, cu duhul ghiftuit de lume; Tot rătăcind prin ale tale, tu ți-ai uitat mărețul nume. Tu ai uitat că Împăratul venit din ceruri pe pământ, A fost sărac, smerit […]

Hoc signo vinces   Biruitorul! O, ce nume nou m-așteaptă; nu voi mai fi cel care ține lumea de călcâi… Desăvârșit în cugete și-n faptă, prin har și suferinți, spre tronul Lui.   Să iert cum a iertat și Domnul gestul piroanelor când L-au răzbit flămânde, să cuceresc fără întoarceri Everestul răspunsurilor totdeauna blânde;   […]

A patra rugăciune O, de s-ar deschide cerul și Te-ai coborî în slavă, S-ar aprinde înălțimea de splendoarea Ta grozavă Și s-ar despica în două munții în cuprinsul lor… De lumina Ta s-ar umple Muntele Măslinilor.   O, dac-ai veni la mine într-o seară, pe la cină, Eu Å¢i-aș dărui cu totul inima-mi de pace […]