PĂ‚RINÅ¢II NOȘTRI În glasul părinților noștri e cânt, În ochii părinților noștri e dor; Ei au totdeauna înțeleptul cuvânt Și-o mână întinsă și-avânt pentru zbor. La casa părinților noștri e cald, La pieptul părinților noștri e bine; Ei poartă în inimi un dor de băiat Și dorul de fată le curge prin vene. Părinții noștri […]
Cantec de singuratate
CÂNTEC DE SINGURĂ‚TATE Isuse, peste timp Te-aștept Mai port o stea în candela răbdării, Privesc spre cer în ceasul așteptării Și-un dor de Tine-mi bate iar în piept Ești singurul răspuns la dorul meu, Te caut printre norii trecători, De-atâtea anotimpuri cu ninsori Mi-e chipul nins și pasul tot mai greu. Când pasul Tău venind […]
Prin ochii mamei
PRIN OCHII MAMEI Sprijinită de un înger se așează lângă pat Ca să-și spună iarăși ruga mai fierbinte și mai tristă Despre cer, despre iubire, despre-o fată și-un băiat Și își drege-ncet obrazul cu un capăt de batistă. Ochii umezi cată-n suflet ne’nțelesul să destrame, Dragostea în ea sporește zi de zi ca-ntr-o fântână, Inimă […]
Intr-o casa
ÎNTR-O CASĂ‚ Mai știi casa aia mică Unde soarele în zori aducea cântări de pace? Parcă s-a topit în nori Și în ușa ei deschisă Mama tace, tata tace…. Lacuri mari au strâns sub pleoape, Ape limpezi și adânci ca oglinda cerului. Din tăceri își strâng puterea Să vegheze într-o noapte, Munți […]
Rugaciune mica
RUGĂ‚CIUNE MICĂ‚ Mamă, tu semeni cu primăvara sau primăvara seamănă cu tine? Când întinzi brațele albe albia inimii noastre se umple de ape ce curg, Curg prin câmpii în valuri de glasuri zglobii Deasupra ochilor tineri. Tu ești plină de zboruri, ca o tresărire de aripi purtând mereu grija de copii în palme. Mamă, buna […]
Dincolo de usa
DINCOLO DE UȘĂ‚ Dincolo de ușă începe lumea ta, cea pe care o știi și cea pe care n-o știi; ea te cunoaște mai bine de când ai ascuns-o în tine. La fiecare început de gând aștepți tremurând și nu știi când va veni el sau ea; între răsărit și noapte rămâi tu și lumea […]
De ce unii oameni au aripi
DE CE UNII OAMENI AU ARIPI Poate au căzut printr-o spărtură a cerului când se plimbau pe imensitatea albastră a apelor de sus și s-au scufundat în timpul nostru înotând într-un sferic avânt. Poate au urcat pe un munte înalt și n-au mai putut să coboare; atunci, au pășit […]