As fi dorit sa nu prezint acest subiect. Este un subiect dificil si uneori oamenii se ridica impotriva noastra. De multe ori as fi dorit ca acest subiect sa nu existe in Biblie, dar exista si eu am o responsabilitate sa-l prezint, caci m-am angajat sa prezint nu numai o parte, ci intregul Cuvant al lui Dumnezeu.
Marele predicator Charles Spurgeon obisnuia sa trimita discipolii sai sa predice Duminica si cand se intorceau Luni dimineata, el ii intreba cum au decurs lucrurile. Atunci ei ii dadeau raportul. Intr-o zi, cand el i-a intrebat, un lucrator i-a raspuns: “Oh, nu, nimeni nu s-a maniat.” Spurgeon i-a zis: “Frate, ai esuat. Daca nimeni nu s-a convertit sau nu s-a maniat, tu nu ai realizat nimic.” Aceasta experienta imi da curaj. Unii se vor mania si vor fi ofensati; dar, multumiri lui Dumnezeu, stiu ca vor fi cativa care se vor convinge si converti sa urmeze calea lui Dumnezeu pana la sfarsit.
Nu-mi place sa prezint acest subiect. Mi-ar parea rau daca cineva ar intelege gresit. Mai bine as predica despre iubirea lui Dumnezeu, despre jertfa Domnului Hristos, sau despre maretia cerului. Dar trebuie sa prezint acest mesaj deoarece este dat de Dumnezeu asa de clar in Biblie. Daniel Webster a fost intrebat de un prieten: “Care este cel mai insemnat gand pe care l-ai avut vreodata?” Raspunsul lui a fost: “Responsabilitatea mea in fata lui Dumnezeu.” Si eu am o responsabilitate fata de Dumnezeu. Nu voi incerca sa trec cu vederea acest mesaj, TREBUIE sa-l prezint acum!
Nu exista un mesaj mai solemn dat in Cuvantul lui Dumnezeu ca acest avertisment impotriva primirii semnului fiarei. “Apoi a urmat un alt inger, al treilea si a zis cu glas tare: “Daca se inchina cineva fiarei si icoanei ei si primeste semnul ei pe frunte sau pe mana, va bea si el din vinul maniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat in paharul maniei Lui; si va fi chinuit in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului. Si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei si oricine primeste semnul numelui ei!” Apocalipsa 14:9-11.
In versetul 12, Dumnezeu pune in contrast acest grozav avertisment cu tabloul celor ce Ii sunt credinciosi. “Aici este rabdarewa sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Iisus.” Versetele 14 si 15 ne lasa sa stim cand trebuie dat acest mesaj. “Apoi m-am uitat si iata un nor alb; si pe nor sedea Cineva care semana cu un Fiu al omului; pe cap avea o cununa de aur; iar in mana, o secera ascutita. Si un alt inger a iesit din Templu si striga cu glas tare Celui ce sedea pe nor: “Pune secera Ta si secera: pentru ca a venit ceasul sa seceri si secerisul pamantului este copt.”
In Matei 13:39 Iisus ne spune: “Secerisul este sfarsitul veacului.” E clar ca acesta este ultimul mesaj al lui Dumnezeu, caci imediat dupa aceasta, Iisus va veni pe norii cerului. Este important pentru noi, caci acest mesaj pregateste pe oameni pentru venirea Domnului.
Acest mesaj este pentru zilele noastre. Nu a fost pentru Martin Luther ca sa-l proclame. Este pentru zilele noastre. “I s-a dat putere sa dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei sa vorbeasca si sa faca sa fie omorati toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei. Si a facut ca toti: mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei, sau numarul numelui ei.” Apocalipsa 13:15-17. Notati cat de larg cuprinzator este. El face ca toti sa primeasca semnul. Cei care nu au semnul nu vor putea sa cumpere sau sa vanda. Aceasta va incuraja pe multi sa accepte primirea acestui semn. Si mai rau: cei ce nu se vor inchina fiarei si nu vor primi semnul vor fi omorati.
Ce se spune despre cei care vor primi semnul fiarei? “Cel dintai (inger) s-a dus si a varsat potirul lui pe pamant. Si o rana rea si dureroasa a lovit pe oamenii, care aveau semnul fiarei si care se inchinau icoanei ei.” Apocalipsa 16:2. Aici avem cele sapte plagi. Mania lui Dumnezeu va fi varsata asupra celor ce primesc semnul fiarei.
In acele zile vor exista doar doua clase de oameni: Cei care au semnul fiarei si care in final vor primi teribila manie a lui Dumnezeu si vor fi aruncati in focul iadului. A doua clasa: Cei care refuza sa se inchine fiarei si sa primeasca semnul ei, chiar daca nu vor putea sa vanda sau sa cumpere si sunt sub continua condamnare la moarte. Fara indoiala, multi vor muri pentru credinta lor ferma. Dar e mai bine sa mori de mana dusmanului lui Dumnezeu, decat sa nu asculti de Dumnezeu si sa suferi mania Lui si distrugerea vesnica. Numai alesii lui Dumnezeu, cei ce tin poruncile lui Dumnezeu si au credinta lui Iisus, nu vor primi semnul fiarei. Sa ne rugam lui Dumnezeu sa facem parte din grupul celor mantuiti.
Nimeni nu are inca semnul fiarei, dar va veni timpul cand se va da decretul ca numai unii vor putea sa cumpere sau sa vanda. Atunci semnul fiarei va fi inpus printr-o lege. Va veni ziua cand toti cei vii trebuie sa decida daca vor primi sau nu semnul fiarei.
Ce este acest semn? Trebuie sa cunoastem pentru a evita primirea lui. Pentru a descoperi ce este semnul, mai intai trebuie sa stim cine este fiara. “Apoi am statut pe nisipul marii. Si am vazut ridicandu-se din mare o fiara cu zece coarne si sapte capete; pe coarne avea zece cununi imparatesti si pe capete avea nume de hula. Fiara, pe care am vazut-o, semana cu un leopard; avea labe ca de urs si gura ca o gura de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapanire mare. Unul din capetele ei parea ranit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecata. Si tot pamantul se mira dupa fiara. Si au inceput sa se inchine balaurului, pentru ca daduse puterea lui fiarei. Si au inceput sa se inchine fiarei, zicand: “Cine se poate asemana cu fiara si cine se poate lupta cu ea?” I s-a dat o gura, care rostea vorbe mari si hule. Si i s-a dat putere sa lucreze patruzeci si doua de luni. Ea si-a deschis gura si a inceput sa rosteasca hule impotriva lui Dumnezeu, sa-I huleasca Numele, cortul si pe cei ce locuiesc in cer. I s-a dat sa faca razboi cu sfintii si sa-i biruiasca. Si i s-a dat stapanire peste orice semintie, peste orice norod, peste orice limba si peste orice neam. Si toti locuitorii pamantului i se vor inchina, toti aceia al caror nume n-a fost scris, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului, care a fost junghiat.” Apocalipsa 13:1-8. (“Si toti locuitorii pamantului i se vor inchina, toti aceia al caror nume n-a fost scris in cartea vietii Mielului, care a fost junghiat de la intemeierea lumii.” Trd. engleza).
Primul lucru pe care trebuie sa-l intelegem este ca Biblia foloseste aici o fiara ca simbol al puterii mondiale. In Daniel 7, citim ca Daniel a avut un vis si a vazut un leu, un urs, un pardos si a patra fiara era ca ceva pe care Daniel n-a mai vazut, o fiara nespus de grozav de inspaimantatoare. Daniel nu stia ce inseamna acestea. Dumnezeu a trimis pe ingerul Sau sa-i spuna, asa cum citim in Daniel 7:17. “Aceste patru fiare mari sunt patru imparati, care se vor ridica pe pamant.” Leul reprezenta Babilonul, Ursul reprezenta Medo-Persia, Pardosul, Grecia si fiara nespus de inspaimantatoare reprezenta Roma. Toate acestea fusesera puteri mondiale. Dumnezeu ne arata aici o alta putere in lume. Nu este straniu sa se foloseasca animale, fiare, ca simbol al puterilor mondiale. Care este simbolul Statelor Unite ale Americii? Un vultur, desigur. Pentru Rusia este Ursul, iar pentru Marea Britanie, Leul.
Deci, este o putere mondiala. Acum trebuie sa identificam ce putere este. In Apocalipsa 13:2, ni se spune: “Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapanire mare.” Cine este Balaurul care a dat fiarei scaunul lui de domnie? In Apocalipsa 12:1 se vorbeste despre “o femeie invaluita in soare.” Aceasta reprezinta adevarata Biserica a lui Dumnezeu. In versetul 2 ni se spune ca ea era gata sa nasca un copil. In versetele 4 si 5 citim despre balaur: “Balaurul a statut inaintea femeii, care sta sa nasca, pentru ca sa-i manance copilul, cand il va naste. Ea a nascut un fiu, un copil de parte barbateasca. El are sa carmuiasca toate neamurile cu un toiag de fier. Copilul a fost rapit la Dumnezeu si la scaunul Lui de domnie.” Copilul de parte barbateasca si care mai tarziu a fost rapit la Dumnezeu, este Iisus. Aceasta putere, Balaur, a incercat sa-L omoare. Ce putere a fost aceasta? Cine stapanea lumea in acel timp? Rapunsul e clar: A fost Roma Pagana. Un Cezar roman conducea lumea. Da, a fost Roma, prin Irod, care a decretat uciderea pruncilor din Betleem cand se nascuse Iisus. Un alt conducator roman L-a condamnat pe Iisus la moarte pe cruce. Cuiele din palmele si picioarele Lui erau cuie romane. Soldatii romani L-au crucificat. Un sigiliu roman a fost plasat pe mormantul Lui pentru a-L tine in mormant, pe cand era pazit de o garda romana. Balaurul care voia sa-L manance pe Iisus a fost Roma Pagana.
Cui a dat Roma Pagana puterea ei, scaunul ei de domnie si o stapanire mare? Cand vom gasi raspunsul la aceasta intrebare vom gasi fiara pe care o cautam. Roma Pagana a dat puterea ei, scaunul de domnie (adica Cetatea) si o mare stapanire (sau autoritate) Romei Papale – Papalitatii – Bisericii Romano-Catolice. In Vatican se poate vedea o pictura mare, in care Papa Silvestru intai primeste un luptator al Imparatului Constantin. Constantin isi muta capitala spre rasarit la Constantinopole si a dat puterii papale, episcopului Romei, cetatea Romei. Aceasta pictura este numita “Donatia lui Constantin.”
Numerosi istorici vorbesc de asemenea despre acest eveniment. Iata declaratia lui Labenca, profesor de Istorie la Universitatea din Roma: “Dupa succesiunea Cezarilor a venit succesiunea Pontifilor in Roma. Cand Constantin a parasit Roma, el a dat scaunul sau de domnie Pontifului.” Din Stanley’s History, pagina 40: “Papii detin locul vacant al Imparatilor Romei, mostenind puterea lor, prestigiul si titlurile de la Pagani… Constantin a lasat totul episcopului Romei… Papalitatea este doar spiritul decedatului Imperiu Roman, care sta incoronata pe mormantul lui.”
Mai poate fi vreo indoiala ca Balaurul, Roma Pagana, a lasat mostenire puterea, scaunul de domnie si autoritatea Romei Papale? Iata inca o declaratie din American Catholic Quarterly Review, Aprilie 1911: “In umilinta pasind spre tronul Cezarilor, Vicarul lui Hristos a luat sceptrul in fata caruia imparatii si regii Europei trebuiau sa se plece pentru atat de multe veacuri.” Aceasta declaratie este o dovada deplina ca Papalitatea este fiara din profetie, dar Biblia ne da multe dovezi incat dispare orice indoiala.
Apocalipsa 13:3 spune ca aceasta putere urma sa primeasca o rana de moarte. Versetul 5 ne spune timpul cand trebuia sa se intample: dupa “patruzeci si doua de luni.” In calendarul religios iudaic fiecare luna avea 30 de zile. Deci 30 inmultit cu 42 ne da 1260 de zile. In Numeri 14:34 si Ezechiel 4:6 Biblia ne invata ca in profetie o zi reprezinta un an literal. Deci, aceasta putere avea sa dureze 1260 de ani. In anul 538 d.H. cand ultimul dusman al Bisericii Catolice a fost inlaturat, Papalitatea a inceput sa detina puterea deplina asupra Europei. Puterea ei, spune Biblia, urma sa dureze 1260 de zile. Daca adunam 1260 cu 538 ajungem in anul 1798. Ce s-a intamplat in 1798? Napoleon a trimis pe generalul sau, Berthier, la Roma. El a cucerit cetatea, a detronat pe papa, l-a luat prizonier in Franta si a murit in exil. Aceasta a fost rana de moarte pentru papalitatea, venita exact la timpul aratat de Biblie.
Nimeni n-a mai crezut ca Biserica Catolica va prospera iarasi, dar Biblia spune inApocalipsa 13:3 ca “rana de moarte fusese vindecata” si asa s-a intamplat. Incetul cu incetul Papalitatea a inceput sa-si recastige puterea. In 1929, Mussolini a semnat Concordatul prin care i s-a dat Papei autoritate deplina. Cetatea Vaticanului a devenit capitala unei imparatii. I s-a dat dreptul sa aiba moneda proprie si soldati.
Astazi, aceasta mica parte de pamant, nu mai mare decat 9 terenuri de golf, a devenit una din cele mai puternice natiuni din lume. Cand a fost semnat tratatul intre Mussolini si Papa in 1929, un ziar din New York a consemnat: “Rana de moarte a fost vindecata.” Asa cum a prezis Biblia, rana de moarte a fost vindecata, aratand cu claritate ca aceasta fiara trebuie sa fie Biserica Catolica.
Ve rog, nu intelegeti gresit. Noi nu avem antipatie fata de catolici. Iubim pe catolici, dar nu putem aproba teribilele erori pe care Biserica lor le invata. Exista si alte puncte de identificare. In Apocalipsa 13:7 citim: “I s-a dat sa faca razboi cu sfintii si sa-i biruiasca.” Milioane de crestini au murit in timpul Evului Mediu pentru ca au refuzat sa accepte sau sa tina doctrinele si metodele catolice. In cartea The History of Romanism (Istoria Romanismului) de Henry Dowling, un remarcabil istoric Baptist, ni se spune la pagina 541: “Se estimeaza de istorici credibili si grijulii ca mai mult de 50 milioane din familia omeneasca au fost ucisi de persecutorii papistasi pentru crima de erezie, o medie de mai mult de 40 de mii de victime pe fiecare an.”
Biserica Romano Catolica recunoaste ca a persecutat. Iata o declaratie din Western Watchman, St. Louis, Missouri, din 24 Decembrie 1908, scrisa de Parintele Phelan: “Biserica a persecutat. Numai un novice (un nestiutor) in istoria bisericeasca va renega aceasta. Protestantii au fost persecutati in Franta si in Spania cu deplina aprobare a autoritatilor bisericesti. Intotdeuna noi am aparat persecutarea Hughenotilor si Inchizitia Spaniola.” In aceste persecutii au murit mii de oameni. Noaptea sfantului Bartholomeu este unul din faimoasele massacre, cand 80 de mii de protestanti francezi au fost ucisi. Cand vestea a ajuns la Roma, papa a ordonat sa bata clopotele pentru a celebra masacrul. Mai tarziu o moneda speciala a fost batuta in onoarea masacrului. Papalitatea se lauda ca ea nu se schimba niciodata. Din nou este aratat ca ea este fiara.
“Si i s-a dat stapanire peste orice semintie, peste orice norod, peste orice limba si peste orice neam.” Apocalipsa 13:7. Papalitatea a exercitat mare putere peste popoare. Prin puterea papei regi au fost pusi pe tron sau dati jos de pe tron. Ei nu incercau sa se opuna vointei papei. Tarile isi trimit ambasadori si reprezentanti la Vatican. Cand Papalitatea vorbeste astazi, lumea asculta. Va mirati de ce manastirile in Italia nu au fost bombardate in cel de al doilea razboi mondial in timp ce catedralele lutherane au fost distruse? Pur si simplu pentru ca puterea papala a spus: “Nu le distrugeti.” De ce Germania si Japonia au fost judecate la sfarsitul razboiului, dar Italia n-a fost? De ce? Deoarece Biserica Catolica a spus: “Noi nu vrem sa fim investigati.”
“I s-a dat o gura care rostea vorbe mari si hule.” Apocalipsa 13:5. Hula sau blasfemia nu este totdeauna o injuratura sau un blestem fata de Dumnezeu. Biblia defineste ce este hula sau blasfemia. “Iudeii I-au raspuns: “Nu pentru o lucrare buna aruncam noi cu pietre in Tine, ci pentru o hula si pentru ca Tu, care esti un om, Te faci Dumnezeu.” Ioan 10:33. Aici Iisus era acuzat de blasfemie (hula) pentru ca pretindea a fi Dumnezeu cand ei gandeau ca este doar un om. Deci, pretentia de a fi Dumnezeu sau de a lua locul Sau este hula (blasfemie). “Carturarii si Fariseii au inceput sa carteasca si sa zica in ei insisi: “Cine este acesta, de rosteste hule? Cine poate sa ierte pacatele decat singur Dumnezeu?” Luca 5:21. Ei acuzau pe Iisus de blasfemie (hula) pentru iertarea pacatelor, deoarece ei nu-l recunosteau ca Dumnezeu.
Deci vedem ca e blasfemie pentru orice om sa ierte pacatele sau sa pretinda ca ia locul lui Dumnezeu. Puterea papala face aceasta? E vinovata de ceea ce Biblia numeste hula (blasfemie)? Voi citi cateva declaratii din surse catolice. In Autoritatea Consiliilor (The Authority of the Councils), Vol.II, paqg. 266, Belarmine face aceasta declaratie: “Toate numele care in Scripturi se aplica lui Hristos, in virtutea carora este stabilit ca El este Capul Bisericii, toate aceste nume sunt aplicate Papei.”
Dictionarul Eclesiastic Romano Catolic Ferraris (Ferraris Roman Catholic Ecclesiastical Dictionary), la articolul Papa spune: “Papa este de o asa mare demnitate si asa de inaltat incat el nu este numai om, ci ca si cum ar fi Dumnezeu si Vicarul (Loctiitorul) lui Dumnezeu… El este asemenea cu Monarhul divin, cu Supremul Imparat si Rege al regilor… Astfel, daca ar fi posibil ca ingerii ar putea sa greseasca in credinta, ei ar putea fi judecati si excomunicati de Papa.”
“Caci Tu esti Pastorul, Tu esti Doctorul, Tu esti Gospodarul; in sfarsit, Tu esti un alt Dumnezeu pe pamant.” ( Oratia lui Christopher Marcellus).
“Papa nu este numai reprezentantul lui Iisus Hristos, ci este Insusi Iisus Hristos ascuns sub voalul carnii.”
“Noi detinem pe acest pamant locul lui Dumnezeu Cel Atotputernic.” Papa Leon XIII.
“Maria … a nascut pe Iisus Hristos numai odata; dar, prin consacrarea impartasaniei (Eucharist), preotul, cum ar fi, Il concepe (naste) de cate ori doreste, astfel ca, daca Persoana Mantuitorului n-ar fi fost inca in lume, preotul, prin pronuntarea cuvintelor de consacrare, ar produce aceasta mareata Persoana de Om-Dumnezeu… Prin urmare preotii sunt numiti parintii lui Iisus Hristos: … Dupa cum Cuvantul lui Dumnezeu a creat cerul si pamantul, tot asa … cuvintele preotului creaza pe Iisus Hristos.” Dignity and Duties of the Priest (Demnitatea si Indatoririle preotului), de St. Alphonsus de Liguori, pag. 32-33.
Adaugati la aceste declaratiii faptul ca fiecare preot pretinde puterea de a ierta pacatele. Mai e vreo indoiala? Ar putea exista o mai mare blasfemie? Cu siguranta, “fiara” reprezinta Biserica Romano-Catolica.
“Aici e intelepciunea. Cine are pricepere, sa socoteasca numarul fiarei. Caci este un numar de om. Si numarul ei este: sase sute sase zeci si sase.” Apocalipsa 13:18. Acesta este un nume de om, 666. Se aplica Papalitatii? Sa lasam pe catolici sa raspunda ei insile. “Titlul Papei din Roma este Vicarius Filii Dei.” Our Sunday Visitor, 15 Noiembrie 1914. Literile acestui titlu reprezinta numere romane (latine):
V=5 F D=500
I=1 I=1 E
C=100 L=50 I=1
A I=1
R I=1
I=1
V(sau U)=5
S
112+53+501=666
Vicarius Filii Dei inseamna: “Vicarul (Loctiitorul) Fiului lui Dumnezeu.” In Newsweek Magazine (Revista Newsweek), 10 Noiembrie 1958, pag. 36, este un articol despre incoronarea Papei. Se spune: “In balconul Basilicii St. Petru (St. Peter’s Bacilica) in aceasta zi de Marti, unde cu numai o saptamana mai inainte el a aparut pentru prima data ca Pontif Suprem al Bisericii Romano-Catolice, Papa Ioan XXIII a primit pe capul sau tripla coroana a lui Petru. Cuvintele cardinalului diacon, cand a fost incoronat Papa, au fost acestea: “Primeste Tiara, impodobita cu trei coroane, si sa stii ca esti Parintele printilor si regilor, Rectorul lumii si Vicar (Loctiitor) pe pamant al Domnului nostru Iisus Hristos.”
Ce este “semnul” fiarei? Sa lasam pe catolici sa ne spuna. Citez din A Doctrinal Catechism, de Reverend Stephen Keenan, pag. 174:
“Intrebare: Aveti vreo cale prin care sa dovediti ca Biserica (Catolica)are putere sa instituie sarbatori?
Raspuns: Daca nu ar fi avut aceasta putere, ea n-ar fi facut ceea ce toti oamenii religiosi sunt de accord cu ea… nu ar fi inlocuit sarbatorirea Sambetei, ziua a saptea, cu sarbatorirea Duminicii, ziua intaia a saptamanii; o schimbare pentru care nu exista nici o autoritate in Scripturi.”
Notati aceasta declaratie a Cardinalului Gibbons: “De sigur, Biserica Catolica pretinde ca schimbarea a fost actiunea ei… si aceasta actiune este un semn (o marca) al puterii si autoritatii ei eclesiatice.” Parintele T. Enright, spune in An American Sentinel, 1 iunie 1893, pag. 173: “Biblia spune: “Adu-ti aminte de ziua de Sabat ca s-o sfintesti.” Biserica Catolica spune: “Nu! Prin puterea mea divina eu desfiintez ziua de Sabat si va poruncesc sa sfintiti ziua intaia a saptamanii. Si, iata, toata lumea civilizata se supune (se inclina) in ascultare reverentioasa la porunca Sfintei Biserici Catolice.” E uimitor, dar ei nici nu incearca sa ascunda aceasta. Ei vin in fata si se lauda ca au schimbat Sabatul din Sambata in Duminica si ca acesta este semnul puterii si autoritatii lor. Sabat in ebraica inseamna odihna.
In 1545, Catolicii au avut mari necazuri din cauza Reformatiunii Protestante. Papa a convocat Consiliul din Trent. El le-a spus teologilor sai: “Studiati, studiati, studiati! Gasiti ceva in Biblie pentru a combate Reformatiunea.” Ei au studiat si au cercetat timp de 18 ani, dar n-au putut gasi nimic in Cuvantul lui Dumnezeu sa sustina pozitia lor. In cele din urma, in disperare, ei au adoptat pozitia aceasta sustinuta in “Catholic Doctrine as Defined by the Council of Trent” (Doctrina Catolica asa cum este definite de Consiliul din Trent), pag. 157: “Traditia, nu Scriptura, este piatra pe care Biserica lui Hristos este zidita.”
Motivul pentru care au considerat ca aveau autoritatea sa puna traditia mai pe sus de Scripturi in importanta se gaseste in cartea catolica a lui Dr. J. H. Holtzman, “Cannon and Tradition” (Canon si Traditie), pag.263: “In sfarsit, la ultima deschidere a Consiliului din Trent, la 18 Ianuarie 1563, cea din urma opozitie a fost data la o parte. Arhibishopul de Reggio a tinut o cuvantare in care a declarat deschis ca traditia statea mai pe sus de Scripturi. Autoritatea Bisericii, de aceea nu poate fi legata de autoritatea Scripturilor, deoarece, Biserica a schimbat Sabatul in Duminica, nu prin porunca lui Hristos, ci prin propria sa autoritate.”
Astazi aproape toata lumea urmeaza papalitatea in sarbatorirea Duminicii in locul Sambetei.Papalitatea spune ca este semnul autoritatii ei de a pune traditia mai pe sus de sfantul Cuvant al lui Dumnezeu. E straniu ca Protestantii sunt de accord. Si ei spun ca Duminica este un semn special. Inchinarea in ziua Duminicii a fost data crestinilor de Biserica Catolica si aproape toti au acceptat-o.
“Si tot pamantul se mira dupa fiara.” Apocalipsa 13:3. Aici vedem un alt mod de a identifica ce este “semnul fiarei.” Biserica Catolica a facut multe schimbari care sunt contrare Bibliei. Acest semn trebuie sa fie o schimbare universal acceptata. Sa vedem ce schimbare ar putea fi. Ei au schimbat Legea lui Dumnezeu si au scos afara porunca a doua: “Sa nu-ti faci chip cioplit.” Exodul 20:4. Atunci porunca a patra a devenit a treia, iar porunca a cincia “Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta” a devenit porunca a patra. Porunca a noua au impartit-o in doua parti, astfel ca sa aiba tot zece porunci. A urmat toata lumea aceasta practica? Nu, doar putine Biserici au urmat. Ei au facut multe chipuri, imagini, si se inchina inaintea lor. Cele mai multe religii din lume fac la fel? Nu, majoritatea nu urmeaza aceasta practica.
Biserica Catolica interzice casatoria preotilor. Alte religii urmeaza aceasta practica? Foarte putine, deoarece este contrara Bibliei si a condus spre imoralitate si viciu.
Biblia Spune: “Si “Tata” sa nu numiti pe nimeni pe pamant.” Matei 23:9. Ei numesc pe preoti “Tata” sau “Parinte”. De fapt chiar cuvantul “Papa” inseamna “Parinte.” Alte Biserici cheama pe liderii lor “Parinte?” Doar una sau doua Biserici.
Biserica Catolica a schimbat botezul. Intelesul botezului in Biblie este moartea, inmormantarea si invierea. Botezul este practicat prin stropire la catolici. Toata lumea urmeaza aceasta? Poate jumatate din Biserici, restul urmeaza botezul biblic prin scufundare (imersie).
Catolicii au schimbat aproape fiecare din marile adevaruri ale Cuvantului lui Dumnezeu. Dar numai o schimbare a fost acceptata aproape de toti si anume, inchinarea in ziua Duminicii. Numai trei sau patru Biserici crestine tin Sabatul biblic, ceilalti tin ziua catolica de inchinare, Duminica. Iata o declaratie interesanta dintr-o cuvantare a unui parinte catolic la Universitatea St. Louis, St. Louis, Missouri, pe data de 17 Mai, 1936: “Daca mergi la Biblie, vei gasi ca Sabatul zilei a saptea este Sabatul original, dar este un lucru pe care trebuie sa-l intelegi si acesta este ca noi, catolicii, credem ca Biblia nu contine toate adevarurile necesare pentru mantuire, ci ca traditia parintilor si faptele acceptate de Biserica sunt de importanta egala cu Biblia. Crestinii din Biserica primara tineau ziua a saptea a saptamanii, Sambata, ca Sabat (ca zi de odihna). In acele zile de inceput, parintii crestini au inceput sa sustina ca Sabat Duminica in onoarea invierii lui Hristos. Consiliile Bisericesti au actionat schimband Duminica intr-o zi de odihna (Sabat). Nu exista nici un text in Biblie care sa dea autoritate pentru aceasta schimbare. Protestantii s-au desprins din Biserica Catolica in secolele 15 si 16, dar ei nu s-au intors la Sabatul Bibliei. Ei inca urmeaza Biserica Catolica tinand Duminica.” Da, intreaga lume se mira dupa fiara.
Poate intrebi: “Inseamna aceasta ca oricine tine Duminica are semnul fiarei si va suferi plagile lui Dumnezeu si la sfarsit va fi aruncat in focul iadului? Primesc acum semnul fiarei? Parintii si bunicii mei au tinut Duminica, aveau ei semnul fiarei? Vor fi pierduti?” Nu, cu siguranta nu! Eu n-am spus aceasta. Nimeni nu a primit semnul fiarei inca pana acum. Tinerea Duminicii este semnul fiarei, dar oamenii nu-l primesc pana cand nu va fi fortat de lege. Cand legea despre care ni s-a spus in Apocalipsa 13 va fi impusa: cand nimeni nu va putea sa cumpere sau sa vanda daca nu are semnul; si decretul de moarte va fi dat impotriva celor ce nu au semnul, atunci va fi semnul unei supuneri fie fata de Dumnezeu, fie fata de Biserica Catolica si de puterea din spatele ei. In acea zi toti care tin Duminica vor fi pierduti si la sfarsit aruncati in iad impreuna cu diavolul si ingerii lui.
Cred ca aceste legi nu sunt asa de departe. Poate acum puteti vedea mai clar de ce semnul fiarei este un lucru asa de teribil. Intr-o zi, acest semn, tinerea Duminicii, va arata pe cei care sunt dusmanii lui Dumnezeu si ai cauzei Sale.
In direct contrast cu semnul fiarei, care este tinerea Duminicii, Dumnezeu are un semn pe care il va purta poporul Lui. “Le-am dat si Sabatele Mele, sa fie ca un semn intre Mine si ei, pentru ca sa stie ca Eu sunt Domnul, care-i sfintesc. Sfintiti Sabatele Mele, caci ele sunt un semn intre Mine si voi, ca sa stiti ca Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!” Ezechiel 20:12, 20. Dumnezeu spune ca Sabatul este SEMNUL supunerii noastre fata de El. Acesta este un lucru serios. Vrei sa porti semnul lui Dumnezeu, sau semnul fiarei?
Poate cineva spune: “Nu cred ca este o mare diferenta. Eu voi sta cu majoritatea si traditia veacurilor.” Ascultati ce spunea Iisus in Matei 15:3, 9. “Drept raspuns, El le-a zis: “Dar voi de ce calcati porunca lui Dumnezeu in folosul datinei (traditiei) voastre? Degeaba Ma cinstesc ei, invatand ca invataturi niste porunci omenesti.” Cei care persista in tinerea zilei sfintita de Biserica Catolica si merg impotriva Legii lui Dumnezeu se inchina Lui in van, asa spunea Iisus.
Cineva poate spune: “Ei bine, eu nu voi trai pana vor veni legile si semnul fiarei va intra in vigoare. Deci nu are importanta daca tin Duminica, pentru ca, dupa cum ai spus mai inainte, cei care au murit tinand Duminica pot fi mantuiti.” Da, am spus, dar Cuvantul lui Dumnezeu ne spune de ce, in Faptele Apostolilor 17:30. “Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca.” Ceea ce oamenii n-au stiut Dumnezeu le trece cu vederea, nu le tine in seama ceea ce ei n-au stiut. Dar ascultati ce se spune in Iacov 4:17. “Deci, cine stie sa faca bine si nu face, savarseste un pacat!”
Prietene, tu ai auzit acest mesaj de adevar. Esti responsabil fata de Dumnezeu pentru ce ai auzit. Dumnezeu spune ca trebuie sa-l accepti si sa-l faci, altfel comiti un pacat.
Nu putem sa stam neutri fata de acest subiect. Daca tinem Sabatul pentru ca stim ca este drept, este un semn ca iubim pe Dumnezeu si Il urmam. Dar daca continuam sa tinem Duminica, ne supunem papalitatii si puterii din spatele ei. “Nu stiti ca, daca va dati robi cuiva, ca sa-l ascultati, sunteti robii aceluia de care ascultati, fie ca este vorba de pacat, care duce la moarte, fie ca este vorba de ascultare, care duce la neprihanire?” Acum puteti vedea de ce pazirea Sabatului este importanta.
In fata carei autoritati te pleci in supunere? Cei care cu credinciosie servesc lui Dumnezeu si tin Sabatul Sau pot suferi persecutie in viata aceasta, dar vor fi mantuiti si vor primi cununa vietii in ceruri. Cei care primesc semnul fiarei, tinand Duminica, vor fi cu majoritatea in aceasta viata, dar la sfarsit vor fi aruncati in iazul de foc si distrusi pentru vesnicie.
Cand Papa este incoronat la Vatican, mai multi bani sunt cheltuiti decat la incoronarea altor regi. Mii de oameni asista cand este incoronat Papa cu tripla coroana, ca rege al cerului, al pamantului si al locurilor mai jos decat pamantul. Multimea se pleaca si se inchina lui, se inchina puterii care a pretins ca a schimbat Legea lui Dumnezeu.
Ma gandesc la o alta incoronare, incoronarea Regelui Iisus. I-au pus o coroana de spini pe cap si-L bateau cu o trestie si sangele curgea pe fruntea Lui. L-au scuipat, L-au batut, I-au pus o cruce grea pe spate. Cand au ajuns la Golgota, L-au rastignit pe cruce. Oamenii isi bateau joc, unii radeau, iar soldatii au pus un semn deasupra crucii pe care au scris: “Iisus, Regele Iudeilor.” Iisus a murit pe cruce deoarece Legea nu putea sa fie inlaturata.
Pe care Rege il vei incorona in viata ta? Fiecare din acesti doi regi are o zi care este simbolul autoritatii lui. Puterea papala spune ca Duminica este ziua. Iisus spune ca Sabatul este ziua. Prietene, pe care Rege il vei servi?
