Intr-o biserica mica din Anglia se tinea un program cu diapozitive. Copiii din vecini erau acolo pe locurile din fata ascultand la pastorul care prezenta poze din Biblie. Deodata cineva a venit la usa si a dat o notita pastorului, care s-a oprit s-o citeasca si apoi a spus: "Ne-a sosit un raport ca Mary Jones este pierduta. Parintii ei nu stiu unde este si tatal ei impreuna cu politia o cauta in tot orasul. Daca Mary Jones este aici in biserica, o rog sa mearga la usa."
Ei bine, nu a raspuns nici o Mary Jones, asa ca serviciul cu diapozitive a continuat. Cand s-a terminat, s-au aprins luminile si pe locul din fata era Mary Jones. Cineva a zis: "Mary, n-ai auzit anuntul ca erai pierduta si ca parintii tai te cautau? De ce n-ai raspuns?" Mary a replicat: "Nu am fostpierduta. Tot timpul am stiut unde eram. Am fost chiar aici in biserica."
Prieteni, multi oameni astazi, care sunt chiar in biserica, nu stiu ca sunt pierduti. Numele lor sunt trecute in registrele bisericii, ei participa adesea la serviciile divine, unii dintre ei pot fi chiar slujbasi in biserica, dar ei sunt pierduti. Mii de oameni pot fi buni membri ai bisericii, pot sta chiar pe scaunele din fata, dar ei niciodata n-au fost convertiti cu adevarat, niciodata n-au fost nascuti din nou si ei sunt pierduti. Desigur exista alte mii de oameni care n-au timp pentru biserica, pentru religie si pentru Iisus Hristos. Si ei sunt pierduti. Ma tem ca poate chiar unii care citesc aceste randuri fac parte din fiecare grup, fiind fara Mantuitor si fara speranta. De aceea subiectul acestei lectii este despre felul cum poti fi mantuit si cat timp iti trebuie ca sa fii mantuit. Membrii si ne-membrii bisericii au nevoie sa stie despre aceasta.
Unul din marii predicatori din America era pe moarte. Toti cei dragi ai lui s-au strans in jurul patului sau si cineva a intrebat: "Ce doctrine crezi acum?" El a raspuns: "Cand am inceput ca pastor, aveam o suta de doctrine. La varsta de 30 de ani, aveam 50 de doctrine. Cand eram de 50 de ani aveam doar 10 doctrine. Acum, cand am ajuns la sfarsitul vietii, am doar o doctrina." Voci curioase l-au indemnat sa spuna care-i doctrina. "Acum", a zis el, " in valea umbrei mortii, am doar o doctrina: doctrina ca eu sunt un mare pacatos si ca Iisus este un mare Mantuitor."
Dragi prieteni, aceasta este cea mai mare doctrina din intreaga lume. Este doctrina pe care a predicat-o apostolul Pavel temnicerului din Filipi. Cand Pavel si Sila au fost pusi in inchisoarea umeda si adanca, la miezul noptii ei se rugau si cantau imnuri. Deodata a fost un cutremur de pamant. Usile s-au deschis; legaturile au fost rupte si toti cei din inchisoare erau liberi. Temnicerul s-a trezit si se temea ca toti au fugit. Si-a scos sabia si voia se se sinucida, dar Pavel i-a strigat: "Nu-ti face nici un rau. Toti suntem aici." Temnicerul s-a coborat la ei si a intrebat pe Pavel si Sila: "Domnilor, ce trebuie sa fac ca sa fiu mantuit?" Pavel si Sila i-au raspuns: "Crede in Domnul Iisus si vei fi mantuit tu si casa ta."
Astazi oamenii sunt mantuiti in acelasi fel: prin credinta in Domnul Iisus Hristos. Exista mare confuzie cu privire la convertire. A fi convertit nu
inseamna acceptarea unui crez, sau ascultarea de anumite legi. Aceste lucruri pot acompania convertirea. Multi oameni au acceptat un cod de legi sau un anumit crez, dar niciodata n-au fost convertiti. Convertirea nu inseamna un sistem de doctrine. O viata corectata, imbunatatita nu inseamna in mod necesar convertire. Cand un om este convertit, el va avea o viata corecta, buna, dar au existat mii de oameni care si-au corectat viata, dar care n-au fost convertiti. Ei sunt indreptati, corectati, dar nu sunt transformati prin harul lui Iisus. A deveni membru in biserica nu inseamna in mod necesar convertire. Desigur cand un om este convertit, el va dori sa gaseasca adevarata biserica a lui Dumnezeu si sa devina membru al acelei biserici. Convertirea nu e ceva obtinut prin munca grea. Nu poti castiga convertirea ca un pret pentru ca ai facut anumite lucrari. Convertirea nu este o tinta pe care o poti atinge.
"Totusi, fiindca stim ca omul nu este socotit neprihanit, prin faptele Legii, ci numai prin credinta in Iisus Hristos, am crezut si noi in Hristos, ca sa fim socotiti neprihaniti prin credinta in Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentru ca nimeni nu va fi socotit neprihanit prin faptele Legii." Galateni 2:16.
Multi oameni incearca sa obtina mantuirea pe diferite cai. Am vazut poze cu oameni din India care incearca sa fie mantuiti. Ei sunt pagâni si incearca sa imbuneze idolii lor mergand prin foc, stand in bataia soarelui ore in sir sau dormind in paturi presarate cu cioburi de sticla. Ei
cred ca pedepsindu-se singuri ar putea birui pacatele. De asemenea, am vazut poze cu crestini in Filipine, care se numeau "Flagelatii". La fiecare Paste, ei au o ceremonie speciala de a celebra Invierea. Cineva le taie pielea la spate, ei se bat singuri cu bice si sfori mergand spre un loc sfant. Si ei incearca sa fie placuti lui Dumnezeu si sa se elibereze de pacat prin auto-pedepsire. Efeseni 2:8 spune: " Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu."
Un pastor calatorea cu trenul prin Canada. El a vazut un barbat care parea sa fie intr-o mare durere. Pastorul s-a indreptat spre acest om si i-a zis:
– Se pare ca suferi. Esti bolnav?
– Sunt foarte ingrijorat. Ma simt teribil de rau, a raspuns omul.
– De ce?
– Sunt un mare pacatos si doresc sa ma intorc la Dumnezeu.
Apoi si-a scos jacheta si camasa. In jurul pieptului era un lant mare legat strans. El a continuat:
– Preotul mi-a spus sa port acest lant ca un act de penitenta ( pedeapsa) pentru a putea fi iertat de pacatele mele.
Pastorul a privit la picioarele omului si a vazut sange in jurul pantofilor.
– Ce este aceasta? a intrebat pastorul.
– Preotul mi-a spus sa pun cioburi de sticla in pantofi si atunci voi fi iertat, a replicat omul.
In Ioan 3:16 ni se spune: "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." "Oricine crede!" Nu oricine lucreaza sau se pedepseste pe sine insusi. Cine ar putea lucra destul pentru a merita sacrificiul Fiului lui Dumnezeu?
Imi place cum explica Insusi Iisus mantuirea. In Ioan 3 ni se istoriseste. Nicodim a venit la Iisus intr-o noapte. Se temea sa vina ziua, deoarece nu voia sa-l vada cineva, sau sa stie cineva ca este interesat in religia lui Iisus. Nicodim avea o educatie inalta. Era un erudit al Bibliei. Era Fariseu, un membru al Sinedriului, un invatator de religie in Ierusalim. Era un om cinstit, tinea legea, dar era un om pierdut deoarece nu fusese convertit. Si-a dat seama ca ceva gresit era in viata sa, asa ca a venit la Iisus. S-a temut sa vorbeasca despre problema lui si a inceput discutia despre teologie. Dar Iisus l-a adus la realitate. "Adevarat, adevarat iti spun ca, daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea Imparatia lui Dumnezeu." Ioan 3:3. Nicodim n-a inteles si a intrebat: "Cum se poate naste un om batran? Poate el sa intre a doua oara in pantecele maicii sale si sa se nasca?" Ioan 3:4.
Iisus i-a raspuns: "Adevarat, adevarat iti spun, ca, daca nu se naste cineva din apa si din Duh, nu poate sa intre in Imparatia lui Dumnezeu. Ce este nascut din carne este carne si ce este nascut din Duh este duh. Nu te mira ca ti-am zis: "Trebuie sa va nasteti din nou." Ioan 3:5-7. In alte cuvinte: "Nicodim, ai fost nascut in aceasta lume, in carne. Tu trebuie sa ai deasemenea o nastere spirituala in Imparatia lui Dumnezeu. Aceasta inseamna sa fii nascut din nou."
Apoi Iisus a explicat mai departe: "Si, dupa cum a inaltat Moise sarpele in pustie, tot asa trebuie sa fie inaltat si Fiul omului, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." Ioan 3:14-15.
A fost un timp cand serpii au venit in tabara lui Israel si muscau pe oameni. Oamenii mureau. Dumnezeu i-a zis lui Moise: "Fa un sarpe de arama, pune-l pe o prajina si toti care vor privi la sarpe, vor trai." Ei trebuiau sa priveasca pentru a trai. Aceasta trebuie sa facem si noi astazi pentru a fi mantuiti: Priviti la Hristos si veti trai. Trebuie sa privim la El, crezand ca El ne poate mantui. Noi trebuie sa-L urmam si sa-L servim. Aceasta inseamna sa fim nascuti din nou. Este o minune a harului lui Hristos, prin care devenim oameni noi. "Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi." 2 Corinteni 5:17.
Prieteni, trebuie sa ne nastem din nou. Credeti ca vom regreta daca ne predam inima Domnului Iisus? Niciodata! Credeti ca ne va parea rau cand vom petrece vesnicia in ceruri? N-am vazut nici o persoana, care a fost convertita cu adevarat, ca i-ar fi parut rau ca si-a dat inima Domnului Iisus. Aceasta este cea mai mare decizie pe care o poate face cineva. Este o investitie pentru vesnicie. Ce minunat este ca Dumnezeu ne ajuta si ne da putere. "Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu." Ioan 1:12.
N-are importanta cat de pacatosi am fi fost. "Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire." 1 Ioan 1:9. El ne curateste toate nelegiuirile. Oricat de rai am fi fost, toate pacatele noastre vor fi sterse. E greu de crezut, dar Dumnezeu spune: "Veniti totusi sa ne judecam, zice Domnul. De vor fi pacatele voastre cum e carmazul, se vor face albe ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lana." Isaia 1:18. Sa fim plini de multumire pentru pretiosul sange al lui Iisus, care ne sterge pacatele.
N-avem nimic sa oferim lui Iisus. Singurul lucru care ne recomanda pe noi lui Dumnezeu este ca suntem pacatosi si avem nevoie de un Mantuitor. Nu exista alta cale de mantuire. Oamenii pot incerca alte cai: sa-si pedepseasca trupurile, sa-si prezinte faptele, sa daruiasca bani, dar nu e o alta cale decat pretiosul sange al lui Iisus. "In nimeni altul nu este mantuire: caci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, in care trebuie sa fim mantuiti." Faptele Apostolilor 4:12.
Cat de mult timp avem nevoie spre a fi mantuiti? Ioan 5:24 ne spune: "Adevarat, adevarat va spun, ca cine asculta cuvintele Mele si crede in Cel ce M-a trimis, are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata." Aceasta este o minunata asigurare. Chiar in momentul in care Il alege pe Iisus si I Se preda Lui, el are viata vesnica. E timpul prezent, nu viitor. Chiar in momentul cand supunem totul si-I predam lui Iisus totul, chiar atunci Iisus ne primeste. In momentul cand Il primim pe Iisus ca Domn si Mantuitor, chiar atunci avem viata vesnica.Sa ne reamintim de temnicerul din Filipi. Era gata sa se sinucida, dar apostolul Pavel i-a spus: "Crede in Domnul Iisus Hristos si vei fi mantuit." El nu trebuia sa astepte cateva saptamani, ci chiar in noaptea aceea el a fost botezat. Asa spune Biblia. De la incercarea de sinucidere pana la convertire a fost un timp scurt intr-o noapte! Desigur mantuirea este instantanee. "Caci El zice: "La vremea potrivita, te-am acultat, in ziua mantuirii, te-am ajutat. Iata ca acum este vremea potrivita; iata ca acum este ziua mantuirii." 2 Corinteni 6:2.
Cineva poate zice: "Stiu ca Biblia spune astfel si doresc sa cred, dar eu nu simt iertarea pentru toate pacatele mele." Sa presupunem ca un copil a facut ceva rau si vine la mama sa-i ceara iertare. Mama ii spune:
– Te-am iertat. Ai grija sa nu mai faci de acum inainte. Du-te la joaca!’
Cand copilul se joaca iarasi, mama il vede ingrijorat. Un alt copil il intreaba ce se intampla. Copilul ii raspunde ca a facut ceva rau, a cerut
iertare mamei, dar nu simte ca a fost iertat. Cum v-ati simti daca copilul dv. v-ar spune aceasta?
Prieteni, cand Dumnezeu iarta, asa dupa cum spune ca o face, va rog sa-L credeti pe cuvant. Nu-i nevoie sa asteptati timp indelungat. El va iarta ACUM, aici si acum! Nu e vorba de simtire (sentiment), ci de credinta. Ai fost nascut din nou? Esti un adevarat crestin convertit? Sper ca esti.
Poate ca unii isi amintesc timpul exact si locul unde au fost nascuti din nou. Se spune ca exista trei mari evenimente in viata unei persoane: nasterea, casatoria si moartea. Dar mai exista inca un mare eveniment, care este de fapt cel mai mare si anume: NASTEREA DIN NOU. Stii ziua cand ai fost convertit? Unii oameni stiu, altii nu stiu. Pentru unii a fost o crestere gradata, cand frecventau biserica, citeau Biblia si se rugau. Ei au luat hotararea sa urmeze pe Iisus si L-au acceptat, prin credinta, ca Mantuitorul lor personal. Prieteni, dar hotararea a trebuit sa fie luata. In momentul cand a fost luata decizia, in acel moment s-a produs nasterea din nou. Nu e nevoie sa stim momentul exact cand luam hotararea, dar e absolut vital sa stim ca am luat-o. Este cel mai important eveniment din viata oricui. Indiferent daca putem spune sau nu ziua exacta, trebuie sa stim ca am luat acea hotarare; daca nu, atunci suntem pierduti.
Poate cineva spune: "Stiu ca aceste lucruri sunt adevarate si ca trebuie sa urmez pe Iisus; dar nu doresc sa iau o hotarare pentru Iisus pana nu sunt sigur ca-mi voi pastra aceasta hotarare. Imi place cu adevarat sa iau decizia de a urma pe Domnul, sa devin crestin si sa urmez la biserica; dar nu doresc sa incep pana cand nu sunt sigur ca nu voi cadea." Sa presupunem ca un copil poate sa vorbeasca bine, dar n-a invatat sa mearga.
El invata sa vorbeasca si e intelept, dar nu merge. E multumit sa stea jos si sa se joace zi de zi. Intr-o zi tatal copilului, ingrijorat de situatia lui Ionel, a venit acasa. De ce Ionel nu invata sa mearga? Tatal l-a privit cum se juca pe dusumea si i-a zis: "Ionel, de ce nu vrei sa inveti sa mergi?" Privind spre tatal sau, Ionel i-a zis: "Tata, esti ingrijorat de asta? Stai jos langa mine si sa discutam. Vreau sa-ti explic pozitia mea. Sa analizam intrebarea din toate unghiurile. M-am gandit demult la aceasta. Tu stii cand vin atatea mame cu copiii lor sa ne viziteze, eu am supravegheat acesti copii. Ei se cred destepti. Ei cred ca stiu cum sa mearga. Ei alearga pe dusumea, aluneca si cad, isi lovesc capul si alearga la mama lor. Sunt satul de aceste cazaturi.Daca e ceva ce urasc, apoi urasc pe ipocriti. Sunt satul de ceea ce observ. Am studiat acest lucru din toate unghiurile. Cred ca e bine sa mergi. Cred ca oricine trebuie sa invete sa se miste. Dar, pe de alta parte, cred ca individul
trebuie sa gandeasca bine mai inainte. Eu m-am gandit si am decis: Nu voi incepe sa merg pana cand nu sunt sigur ca nicodata nu ma voi impiedica si nu voi cadea."
Ce ganditi despre un asemenea copil? Totusi Domnul trebuie sa asculte in fiecare zi la astfel de argumente. Oamenii pot vorbi despre religie pentru sau contra si ei pot avea un bogat vocabular religios. Dar traiesc ei religia? Desigur ca nu. De ce? Eu nu stiu. Am vazut pe altii poticnindu-se. " Eu nu voi incepe pana cand nu sunt sigur ca nu ma voi poticni si nu voi cadea niciodata." Si astfel ei intarzie, asteapta si se joaca cu viata vesnica.
Prieteni, va prezint promisiunile lui Dumnezeu. "Iar a Aceluia, care poate sa va pazeasca de orice cadere si sa va faca sa va infatisati fara prihana si plini de bucurie inaintea slavei Sale." Iuda 24.
"Si sunt incredintat ca El are putere sa pazeasca ce I-am incredintat pana in ziua aceea." 2 Timotei 1:12.
Eu sunt pe un vapor care se scufunda. Capitanul porunceste: "Omule, paraseste vaporul, intra in barca de salvare!" Marinarii pregatesc barcile si le umplu cu oameni. Multi alearga la barcile de salvare si fiecaruia ii este asigurat locul. Merg acolo, dar inca nu pot decide. Am lasat bijuteriile, bibelourile si toata viata mea in cabina. Si stau acolo si incerc sa-mi adun gandurile. "Ce voi face? In definitiv, acea barca se clatina. Nu sunt prea sigur." Capitanul striga: "Omule, intra in barca de salvare!" Dar eu spun: "Capitane, nu pot lua o decizie importanta atat de repede. Nu-mi place sa sar peste ceva. Nu vreau sa ma grabesc in luarea deciziei. De fapt, priveste vaporul acesta, e cu mult mai mare decat barcuta asta de salvare. Ar putea acest vapor mare sa greseasca si acea barcuta sa aiba dreptate? S-ar putea oare ca furtuna sa scufunde acest vapor mare? Imposibil, Capitane! Voi sta aici. Vaporul acesta e mare, zdravan si puternic."
Atunci Capitanul imi striga: "Acest vapor mare e sortit pieirii. Intra in barca. Este singura speranta sa fii salvat." Ezit pentru un moment. In fine, ma decid. Fac acea saritura in barca de salvare chiar cu putin timp inainte ca sforile sa fie taiate si sunt salvat. A fost doar un pas. Aici, sortit pieirii, acolo salvat. Doar un pas, dar a insemnat mantuire.
Acest vapor al pacatului e sortit pieirii. E adevarat, in el sunt mai multi oameni decat in barca de salvare. Dar e sortit pieirii si, daca nu facem pasul, ne vom scufunda si vom pieri pentru vecie. Barca de salvare poate e dusa incoace si incolo si poate este mai aspra decat vaporul cel mare, dar ne va duce in siguranta la liman.
Erau doi prieteni. Unul era bogat si nu ducea lipsa. Celalalt era crestin, dar sarac. Bogatul radea de crestin cand se ruga si-i spunea: "Pentru ce te rogi? Eu nu ma rog si sunt bogat, am de toate. Tu esti sarac, n-ai nimic. Pentru ce te mai rogi? Nu-ti foloseste la nimic. Eu n-am necazuri, dar tu ai tot timpul." Crestinul i-a raspuns: "Cand mergem la vanatoare de rate salbatice, tu tragi cu pusca si trei sau patru rate cad moarte. Cateva sunt doar ranite. Atunci tu strigi: "Lasa-le pe cele moarte, prinde-le pe cele ranite inainte de a ajunge la apa." Nu-ti pasa de cele moarte, caci stii ca le vei avea, dar doresti sa fie prinse cele ranite. Tot astfel este si cu noi. Diavolul stie ca esti mort in pacat si nelegiuire, asa ca te lasa in pace. Dar eu sunt inca viu, desi ranit. Eu schiopatez si diavolul e dupa mine ziua si noaptea."
Da, diavolul incearca din greu sa te descurajeze, stimate prieten. El te ispiteste si incearca sa te faca sa pacatuiesti, dar tine minte, aceasta
inseamna ca el stie ca nu te are in stapanire, ca nu esti al lui. Daca ai cazut, ridica-te si mergi inainte sa servesti pe Domnul Iisus. Mantuirea poate fi a noastra intr-o clipa, dar nu pot sa spun: "Sunt mantuit si n-are importanta ce fac, eu voi merge oricum in cer."
Trebuie sa ne predam vietile lui Dumnezeu in fiecare zi pentru a deveni tot mai mult in asemanare cu Iisus. A fi nascut din nou este experienta despre care spunea apostolul Pavel: "Am fost rastignit impreuna cu Hristos si traiesc… Dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. Si viata pe care o traiesc acum in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe Sine Insusi pentru mine." Galateni 2:20.
Batranul pacatos Pavel era rastignit, era mort, dar totusi inca traia acum ca un copil al lui Dumnezeu, ca o faptura noua. Dar apostolul Pavel nu spunea: "Aceasta-i tot ce am nevoie, sunt mantuit. Am murit odata fata de pacat, asta-i totul." In 1 Corinteni 15:3, el spune: "Mor in fiecare zi!" (Biblia Ortodoxa, Bucuresti, 1968).
Deci viata de crestin este o cedare, o supunere zilnica. Este o zilnica reinoire a deciziei de a servi pe Domnul Iisus Hristos. Iata o formula pe care o poti urma:
1. Roaga-te zilnic.
2. Citeste Biblia in fiecare zi.
3. Mergi la biserica in fiecare saptamana spre a adora pe Dumnezeu intr-o adunare unde Domnul Hristos este iubit si predicat.
4. Spune altora in fiecare zi despre Domnul Iisus.
Aplicand aceasta formula, poti fi sigur ca urmezi cu adevarat pe Domnul Iisus si vei avea un loc in cer!
