Crăciunul ca sărbătoare. "Vine Crăciunul" este vestea care răsună pretutindeni în lumea noastră, de la răsărit la apus și de la nord la sud. Pentru copii, tineri, adulți și chiar pentru cei în vârstă, este un timp de bucurie și veselie mare. Însă ce este Crăciunul în fond, ca să i se acorde atât de multă atenție?
Ziua de 25 decembrie se presupune a fi ziua nașterii lui Isus Hristos și sărbătorirea acesteia a devenit un obicei popular. Totuși, nu există certitudinea că noi ținem adevărata zi de naștere a Mântuitorului nostru. Istoria nu ne dă nici o asigurare în acest sens. Biblia nu ne dă timpul precis. Dacă ar fi considerat această cunoaștere esențială pentru mântuirea noastră, Domnul ne-ar fi vorbit prin profeții și apostolii Săi, astfel ca să putem ști totul despre acest subiect. Tăcerea Scripturilor în această privință constituie pentru noi dovada că acest lucru nu ne-a fost făcut cunoscut din motivele cele mai înțelepte.
În înțelepciunea Sa, Domnul a ținut ascuns locul unde l-a îngropat pe Moise. Dumnezeu l-a îngropat pe Moise, l-a înviat și l-a luat la cer. A ținut ascuns acest lucru pentru a preveni idolatria. El, împotriva căruia s-au răzvrătit în timp ce era în serviciu activ, pe care l-au ațâțat mereu aproape dincolo de limita de a suporta omenește, a fost venerat aproape ca Dumnezeu, după ce s-a despărțit de ei prin moarte. Tot din același motiv, El a ascuns ziua exactă a nașterii Domnului Hristos, astfel ca acea zi să nu primească onoarea care ar trebui dată Domnului Hristos ca Răscumpărătorul lumii, un Mântuitor care trebuie primit, în care trebuie să ne încredem și pe care să ne bazăm că poate mântui pe deplin pe toți cei care vin la El. Adorarea sufletului nostru trebuie să se îndrepte către Domnul Isus, Fiul Dumnezeului Celui nemărginit.
Ziua nu trebuie ignorată. Deoarece ziua de 25 decembrie este sărbătorită pentru a comemora nașterea Domnului Hristos, deoarece copiii au fost învățați prin cuvânt și exemplu că aceasta a fost cu adevărat o zi de veselie și bucurie, vă va fi foarte dificil să treceți peste ea fără a-i acorda o anumită atenție. Ea poate fi folosită pentru a servi unui scop foarte bun.
Copiii și tinerii trebuie tratați cu foarte multă grijă. De Crăciun ei nu trebuie lăsați să-și găsească propriile plăceri în capricii, în căutări de plăceri, în distracții care vor fi în detrimentul spiritualității lor. Părinții pot veghea asupra acestui lucru, îndreptând mințile și darurile copiilor lor către Dumnezeu, cauza Sa și mântuirea sufletelor.
Dorința după distracție, amuzament, în loc de a fi năruită sau interzisă în mod arbitrar, trebuie avută în atenție de către părinții care, cu efort serios, să-i călăuzească pe copii. Dorința lor de a face daruri poate fi transformată în mijloace sfinte, care să aibă ca rezultat binele semenilor noștri, prin umplerea vistieriei marii și măreței lucrări pentru care a venit Domnul Hristos în lume. Tăgăduirea de sine și sacrificiul de sine au marcat cursul acțiunilor Sale. Fie ca acestea să fie prezente și în viețile noastre, ale celor care pretindem că Îl iubim pe Domnul Isus, deoarece pe El se bazează nădejdea noastră de viață veșnică.
Oferirea reciprocă de daruri, un simbol al afecțiunii. Sărbătorile se apropie cu grabă mare, aducând în atenție cadourile care trebuie făcute, iar tinerii și bătrânii deopotrivă, studiază ce anume ar putea oferi prietenilor lor ca simbol, amintire a afecțiunii pe care le-o poartă. Este plăcut să primim un dar, oricât ar fi de mic, de la aceia pe care îi iubim. Este o asigurare că nu suntem uitați și se pare că ne leagă un pic mai mult de aceștia…
Este bine să ne oferim unul altuia simboluri ale iubirii, ca amintire, dacă prin aceasta nu Îl uităm pe Dumnezeu, cel mai bun prieten al nostru. Trebuie să oferim daruri care să se dovedească de un real folos primitorului. Eu aș recomanda cărți care să fie de ajutor în înțelegerea Cuvântului lui Dumnezeu sau care să ne mărească dragostea față de acesta. Oferiți ceva ce poate fi citit în aceste lungi seri de iarnă.
Pentru copii sunt recomandate cărțile. Sunt mulți care nu au cărți și publicații referitoare la adevărul prezent. Acesta constituie un câmp vast, în care banii pot fi investiți în siguranță. Sunt mulți dintre cei micuți care ar dori să li se ofere cărți. "The Sunshine Series", "Golden Grains Series", "Poezii", "Sabath readings", [În acest paragraf, se face referire la publicații care nu sunt curente astăzi. Deoarece principiile prezentate sunt aplicabile și astăzi, aceste referințe spe¬cifice sunt lăsate în articol.] etc, toate acestea sunt cărți prețioase, care pot fi introduse cu siguranță în fiecare familie. Mărunțișul cheltuit în mod obișnuit pe dulciuri și jucării inutile poate fi pus bine și apoi se pot cumpăra aceste volume…
Fie ca aceia care doresc să facă daruri valoroase copiilor lor, nepoților și nepoatelor să procure pentru ei cărțile menționate mai sus. Pentru cei tineri, cartea "Viața lui Josef Bates" este o comoară; de asemenea cele trei volume ale Spiritului Profetic. [ Cărți de început ale E. G. White, ce au precedat seria prezentă – "Marea Luptă".] Aceste volume trebuie să existe în fiecare familie din țară. Dumnezeu ne dă lumină din cer și nici o familie nu trebuie să fie lipsită de aceasta. Fie ca darurile pe care le veți face să constituie raze de lumină pe calea către ceruri.
Domnul Isus nu trebuie uitat. Frați și surori, în timp ce voi vă gândiți ce daruri să vă faceți unii altora, eu v-aș aminti de Prietenul nostru ceresc, ca să nu uitați de cerințele Lui. Nu Se va bucura El oare, dacă noi arătăm că nu L-am uitat? Domnul Isus, Prințul vieții, a dat totul pentru a ne face posibilă mântuirea… El a suferit chiar până la moarte, ca să ne poată da viața veșnică.
Prin Domnul Hristos noi primim fiecare binecuvântare… Nu trebuie oare ca și Binefăcătorul nostru ceresc să Se împărtășească de simboluri ale mulțumirii și iubirii noastre? Veniți, fraților și surorilor, veniți cu copiii voștri, chiar cu pruncii în brațe și aduceți-vă darurile lui Dumnezeu după puterile voastre. Cântați-I din inimă și lauda Lui să fie pe buzele voastre.
Crăciunul – un timp pentru a-L onora pe Dumnezeu. În lume, sărbătorile sunt petrecute în destrăbălări și extravaganță, în ospețe și etalare… Mii de dolari sunt mai rău decât aruncați de Crăciun și Anul Nou pe îngăduințe inutile. Este însă privilegiul nostru să ne depărtăm de obiceiurile și practicile acestui veac decăzut; și, în loc de a cheltui bani numai pentru satisfacerea poftei sau pentru ornamente inutile sau articole de îmbrăcăminte, noi putem face din sărbătorile care vin o ocazie prin care să-L onorăm și să-L glorificăm pe Dumnezeu.
Domnul Hristos trebuie să fie obiectivul suprem; însă în felul în care s-a sărbătorit Crăciunul, slava, care I se cuvenea Lui, a fost îndreptată către omul muritor, pentru care, datorită caracterului păcătos și deficitar al acestuia, a fost necesar ca El să vină în lumea noastră. Domnul Isus, Maiestatea cerurilor, Regele cerurilor, a lăsat la o parte regalitatea Sa, tronul Său de slavă și sceptrul Său înalt de conducător și a venit în lumea noastră pentru a aduce ajutor divin omului decăzut, slăbit în ce privește puterea morală și corupt de păcat…
Părinții trebuie să prezinte aceste lucruri copiilor lor și să-i învețe, cuvânt cu cuvânt, precept după precept, care este datoria lor față de Dumnezeu – nu datoria lor unii față de alții pentru a se onora și glorifica unul pe altul prin daruri și cadouri.
Îndreptați gândurile copiilor într-o nouă direcție. Sunt multe lucruri care pot fi născocite cu gust și la un preț mult mai mic decât cadourile inutile, care se fac atât de frecvent copiilor și rudelor noastre, și prin aceasta ne putem arăta curtoazia, și astfel fericirea poate fi adusă în cămin.
Îi puteți învăța pe copiii voștri o lecție în timp ce le explicați motivul pentru care ați făcut o schimbare în valoarea cadourilor lor, spunându-le că sunteți convinși că până acum ați avut mai mult în vedere plăcerea lor decât slava lui Dumnezeu. Spuneți-le că v-ați gândit mai mult la propria voastră plăcere și la satisfacerea ei și ați ținut să fiți în armonie cu obiceiurile și tradițiile lumii, făcând daruri acelora care nu aveau nevoie de ele, și v-ați gândit mai puțin la înaintarea lucrării lui Dumnezeu. Ca și înțelepții din vechime, puteți oferi lui Dumnezeu cele mai bune daruri ale voastre și să-I arătați prin darurile față de El că voi apreciați Darul Său către o lume păcătoasă. Îndreptați gândurile copiilor voștri pe un nou făgaș, neegoist, încurajându-i să aducă daruri lui Dumnezeu pentru darul Unicului său Fiu. "Să avem pom de Crăciun?" Dumnezeu ar avea plăcere dacă de Crăciun fiecare comunitate ar avea un pom de Crăciun, în care să fie agățate daruri, [ Nota traducătorului: Cuvântul din limba engleză, redat în românește prin "daruri", este cuvântul folosit în limba engleză pentru darurile care se aduc la biserică (darurile care se aduc alături de zecimi, darurile pentru lucrarea lui Dumnezeu în general).] mari sau mici, pentru aceste case de închinare. [În acest articol, se face referință la proiectele în curs de desfășurare pentru clădiri. Deoarece principiile legate de acestea sunt aplicabile și astăzi, aceste referințe specifice sunt lăsate în articol.] Ne-au sosit scrisori în care suntem întrebați: E bine să avem pom de Crăciun? Nu va fi aceasta în felul lumii? Noi răspundem: puteți să faceți cum face lumea, dacă aveți tragere de inimă să faceți așa sau s-o faceți într-un mod deosebit de lume, dacă este posibil. Nu este păcat a se alege un brad plăcut mirositor, pe care să îl așezăm în comunitățile noastre, însă păcatul este legat de motivul care ne determină să facem acel lucru și felul în care sunt folosite darurile care sunt așezate în pom.
Pomul poate fi atât de înalt și crengile sale atât de ample, cât se potrivește cel mai bine momentului; fie însă ca ramurile lui să fie încărcate cu roada de aur și argint a bunăvoinței voastre de a fi darnici, pe care s-o prezentați înaintea Lui ca darul vostru de Crăciun. Fie ca donațiile voastre să fie sfințite de rugăciune.
Sărbătorile de Crăciun și de Anul Nou pot fi și trebuie să fie ținute în folosul celor lipsiți. Dumnezeu este glorificat atunci când noi dăm pentru a-i ajuta pe aceia care au familii numeroase de întreținut.
Un pom încărcat cu daruri nu este păcat. Părinții nu trebuie să ia poziție că un brad așezat în biserică pentru bucuria copiilor la Școala de Sabat este un păcat, deoarece aceasta poate fi o mare binecuvântare. Înaintea minților lor trebuie păstrată ideea de dăruire de obiecte pentru binefacere. Obiectivul acestor întruniri nu trebuie să fie numai amuzamentul. Deși s-ar putea să fie unii care să transforme aceste ocazii în momente de neseriozitate și nepăsare, mințile acestora neprimind impresiile divine, pentru alții aceste ocazii se vor dovedi deosebit de benefice. Eu sunt pe deplin mulțumită că se pot inventa multe substituente nevinovate pentru multe întruniri care au efect demoralizator.
Îngrijiți-vă ca în ziua aceasta să existe bucurii nevinovate. Nu vreți să vă treziți, creștini, frații mei și surorile mele, și să vă încingeți în vederea îndeplinirii în teamă de Domnul, rânduind astfel lucrurile în această privință, încât ocazia să nu fie seacă și neinteresantă, ci plină de bucurie nevinovată, care să poarte pecetea cerului? Știu că aceia care sunt mai săraci vor răspunde acestor sugestii. Cei mai bogați vor arăta de asemenea interes și își vor oferi darurile și donațiile proporțional cu mijloacele pe care Dumnezeu le-a încredințat lor. Fie ca în cărțile din ceruri să se noteze că niciodată nu s-a mai văzut un asemenea Crăciun datorită donațiilor care vor fi făcute pentru susținerea lucrării lui Dumnezeu și clădirea Împărăției Sale.
