Martir închipuit. Multe cămine sunt foarte nefericite datorită plângerilor inutile ale stăpânelor acestora, care cred că datoriile simple ale gospodăriei sunt dezgustătoare. Astfel de femei își socotesc soarta cu grijile și îndatoririle ei ca o mare greutate, și ceea ce cu optimism ar putea fi nu numai plăcut și interesant, dar și profitabil, devine robie. Ea privește această stare de robie în mod refractar și își închipuie că este un martir.
Este adevărat că roțile mașinii numite gospodărie nu merg întotdeauna ușor; răbdarea este pusă la încercare, puterile solicitate. Însă,dacă mamele nu sunt răspunzătoare pentru circumstanțele pe care ele nu le pot stăpâni, este inutil să negăm faptul că mamele, prin ocaziile pe care le au, își pot schimba viața.
Însă ele sunt de condamnat atunci când îngăduie să fie robite împrejurărilor și acestea să le submineze principiile, când devin prea obosite și necredincioase față de înalta lor chemare și își neglijează propria lor datorie.
Soția și mama care biruie cu demnitate greutățile, care pe altele le doboară din lipsă de răbdare și tărie, nu doar că devine ea însăși puternică în îndeplinirea datoriei ei, ci, în plus, experiența ei în a învinge încercările și obstacolele o califică spre a fi un ajutor eficient pentru alții, atât prin cuvânt, cât și prin exemplu personal. Multe dintre cele care se descurcă bine în împrejurări favorabile trec printr-o schimbare a caracterului în momente adverse și de încercări; proporțional cu necazurile lor, caracterul lor se deteriorează. Dumnezeu nu ne-a rânduit să fim jucăria împrejurărilor.
Nutrind o stare de nemulțumire păcătoasă. Foarte mulți soți și copii care nu găsesc nimic atractiv în cămin, care sunt întâmpinați numai cu cicăleală și ocări, caută alinare și distracție departe de casă, la cârciumă sau în alte locuri de plăceri interzise. Soția și mama, ocupată cu treburile gospodărești, ajunge adesea nepăsătoare față de micile atenții care fac din cămin un loc plăcut pentru soț și copii, chiar dacă evită să stăruie asupra necazurilor și greutăților ei în prezența lor. În timp ce ea este ocupată cu pregătirea a ceva de mâncare sau a îmbrăcămintei, soțul și copiii vin și pleacă asemenea unor străini.
În timp ce stăpâna casei își poate îndeplini datoriile din afară cu exactitate, ea se plânge întruna de robia la care e sortită și își exagerează răspunderile și restricțiile, comparându-și destinul cu ceea ce consideră ea traiul nobil al femeii… Și, tânjind astfel după o viață diferită, ea nutrește continuu o stare de nemulțumire păcătoasă și face ca pentru soțul și copiii ei căminul să fie un loc neplăcut.
Ocupată cu nebuniile lumii. Satana are pregătite atracții plăcute atât pentru părinți, cât și pentru copii. El știe că, dacă își poate exercita această putere înșelătoare asupra mamelor, a câștigat mult. Căile lumii sunt pline de amăgire, fraudă și nenorocire, însă sunt făcute să pară atractive; și dacă copiii nu sunt educați și disciplinați cu grijă, ei vor apuca cu siguranță pe un drum greșit. Neavând întemeiate anumite principii, le va fi greu să reziste ispitei.
Asumând poveri inutile. Multe mame își irosesc timpul cu nimicuri. Ele acordă atenție lucrurilor care au de-a face cu momentul prezent și celor ce satisfac simțurile și nu își iau timp să cugete asupra celor de interes veșnic. Cât de multe mame își neglijează copiii, iar cei mici cresc indecent, needucați, necultivați!
Când părinții, și în special mamele, simt cu adevărat cât este de importantă și plină de răspundere lucrarea pe care le-a încredințat-o Dumnezeu, nu vor fi atât de mult angajați în afaceri care-i privesc pe vecinii lor, cu care nu au nimic de-a face. Ei nu se vor duce din casă în casă, angajându-se în bârfă, insistând asupra defectelor, greșelilor și inconsecvenței vecinilor lor.
Dacă femeia privește spre Dumnezeu pentru putere și mângâiere, iar cu teamă de El caută să-și împlinească datoriile zilnice, ea va câștiga respectul și încrederea soțului ei și își va vedea copiii crescând și devenind oameni onorabili, cu acea putere morală de a face binele. Însă mamele care își neglijează ocaziile prezente, și lasă datoriile și sarcinile lor altora, vor descoperi că responsabilitatea lor rămâne aceeași și vor secera cu amărăciune ceea ce au semănat prin lipsă de atenție și neglijență. Nu există lucru la întâmplare în această viață; secerișul va fi determinat de felul seminței semănate.
