Cunoasterea de Dumnezeu
Multe sunt caile prin care Dumnezeu cauta sa ni Se faca cunoscut si sa ne aduca astfel in comuniune cu El. Natura vorbeste fara incetare priceperii, intelegerii noastre. Inima care se deschide larg va fi impresionata de dragostea si slava lui Dumnezeu, asa cum sunt ele descoperite in lucrarile mainilor Sale. Urechea care se pleaca sa asculte poate auzi si intelege cele ce Dumnezeu ne transmite prin lucrurile din natura. Campiile cele verzi, arborii cei inalti, mugurii si florile, norii cei trecatori, picurii de ploaie, murmurul paraielor, stralucirea boltii ceresti : toate acestea vorbesc inimilor noastre si ne invita sa-L recunoastem pe Cel care a facut toate aceste lucruri.
Mantuitorul nostru lega pretioasele Sale invataturi de lucrurile din natura. Copacii, pasarile, florile din vai, dealurile, lacurile si cerurile frumoase, ca si intamplarile si imprejurarile vietii de fiecare zi, toate erau puse in legatura cu cuvantul adevarului pentru ca astfel, invataturile Sale sa poata fi mereu vii in minte, chiar in mijlocul grijilor si preocuparilor vietii.
Dumnezeu ar dori ca fiii Sai sa aprecieze lucrarile Sale si sa-si gaseasca placerea in frumusetea simpla si linistitoare cu care El a impodobit caminul nostru pamantesc. El este un iubitor al frumosului si, mai presus de orice atractie exterioara, iubeste frumusetea caracterului. El ar dori ca noi sa cultivam curatia si simplitatea, acest farmec tacut al florilor.
Daca vom voi sa ascultam, atunci lucrurile create de Dumnezeu ne vor invata lectiile pretioase ale ascultarii si increderii. De la stele, care in drumul lor fara urme prin spatiu isi urmeaza de veacuri cursul randuit lor, pana la cea mai mica particula, toate lucrurile din natura asculta de vointa Creatorului. Iar Dumnezeu Se ingrijeste de toate si sustine tot ceea ce El a creat. El, care sustine lumile nenumarate in imensitatea spatiului, Se ingrijeste, in acelasi timp, de nevoile vrabiutei care-si ciripeste fara teama modestul sau cantec. Cand oamenii pornesc la istovitoarea lor munca zilnica, ca si atunci cand se pleaca in rugaciune, cand se culca seara, sau cand se scoala dimineata, cand cel bogat benchetuieste in palatul sau, sau cand cel sarac isi strange copiii in jurul mesei lui saracacioase, si unii si altii sunt in atentia veghetoare a Tatalui nostru ceresc. Nu se varsa nici o lacrima fara ca Dumnezeu sa nu fi luat cunostinta de ea. Nu exista zambet pe care El sa nu-l fi vazut.
Daca noi am crede acestea pe deplin, atunci toate ingrijorarile noastre neintemeiate ar disparea. Viata noastra n-ar mai fi plina de dezamagiri, asa cum este acum; caci orice lucru, mare sau mic, ar fi asezat in mainile lui Dumnezeu, care nu este nici pus in incurcatura de multimea grijilor si nici coplesit de greutatea lor. Ne-am bucura atunci de o pace launtrica de care multi au fost straini.
Cand fiinta ta se desfata la privirea frumusetii pline de atractie a pamantului, gandeste-te la Noul Pamant, care niciodata nu va mai cunoaste atmosfera inabusitoare a pacatului si mortii si unde fata naturii nu va mai purta deloc umbra blestemului. Lasa ca imaginatia sa-ti infatiseze caminul celor mantuiti si nu uita ca el va fi mult mai maret decat poate cea mai stralucita imaginatie a ta sa si-l inchipuie. in diferitele daruri pe care Dumnezeu le-a asezat in natura noi nu putem vedea decat cea mai slaba licarire a slavei Sale. Caci este scris: “Lucruri pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit, si la inima omului nu s-au suit, asa sunt lucrurile, pe care le-a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc” (1 Corinteni 2,9).
Poetii si naturalistii au de spus multe lucruri despre natura, dar crestinismul este acela care se bucura pe deplin de frumusetea pamantului si o apreciaza la inalta ei valoare, pentru ca el recunoaste in toate lucrarea mainilor lui Dumnezeu si vede iubirea Lui si in floare si in copac. Nimeni nu poate intelege deplin insemnatatea dealurilor, a vailor, a raului si a marii daca nu le priveste ca o expresie a iubirii lui Dumnezeu fata de om.
Dumnezeu ne vorbeste prin lucrarile providentei Sale si prin influenta Duhului Sau asupra inimii. in diferite imprejurari si situatii din viata noastra, in schimbarile ce se produc zilnic in jurul nostru, noi putem gasi invataturi pretioase numai daca inimile noastre vor fi deschise ca sa le priceapa. Psalmistul, infatisand lucrarile providentei lui Dumnezeu spune ca “bunatatea Domnului umple pamantul” Cine este intelept, sa ia seama la aceste lucruri si sa fie cu luare aminte la bunatatile Domnului” (Psalmul 33,5; 107,43).
Dumnezeu ne vorbeste prin Cuvantul Sau. Aici noi avem in modul cel mai clar descoperirea caracterului Sau, a modului in care Se ocupa de oameni si marea lucrare de mantuire. Aici ne este infatisata istoria patriarhilor si a profetilor cum si a altor barbati sfinti din vechime. Acestia erau oameni “supusi acelorasi slabiciuni ca si noi” (Iacob 5,17). in Cuvantul Sau vedem cum ei se luptau cu descurajarile, asemenea noua, si totusi cum au prins iarasi curaj si au ajuns biruitori prin harul lui Dumnezeu. Vazand toate acestea, suntem incurajati in alergarea noastra dupa neprihanire. Cand citim despre minunatele experiente harazite lor, despre lumina, dragostea si binecuvantarea de care s-au bucurat si despre lucrarea pe care au facut-o prin harul care le-a fost dat, Duhul care i-a inspirat pe ei aprinde si in noi flacara unei dorinte sfinte de a fi asemenea lor in caracter, de a umbla cu Dumnezeu, asemenea lor.
Domnul Hristos spune despre Scripturile Vechiului Testament : si cu atat mai mult este aceasta valabil pentru cele ale Noului Testament : ca “ele marturisesc despre Mine”, Rascumparatorul, Cel spre care sunt indreptate toate sperantele noastre privind viata vesnica (Ioan 5,39). Da, intreaga Biblie ne vorbeste despre Hristos. De la primul raport cu privire la creatiune : caci “nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El” : si pana la fagaduinta cea mai de pe urma : “iata Eu vin curand”, noi citim lucrarile Sale si ascultam vocea Sa (Ioan 1,3; Apocalips 22,12). Daca doresti sa cunosti mai bine pe Mantuitorul, studiaza Sfintele Scripturi.
Umple-ti inima cu Cuvantul lui Dumnezeu! El este apa vie care stinge setea ta arzatoare. El este painea vie venita din cer. Domnul Hristos declara: “Daca nu mancati trupul Fiului omului si daca nu beti sangele Lui, n-aveti viata in voi insiva”. Si El se explica spunand: “Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh si viata” (Ioan 6,53.63). Corpurile noastre sunt hranite prin ceea ce mancam si bem; si asa cum stau lucrurile in domeniul natural, tot asa este si in cel spiritual. Lucrurile la care meditam vor da tonul si puterea vietii noastre spirituale.
Lucrarea mantuirii este tema asupra careia ingerii doresc sa priveasca, s-o cunoasca; ea va constitui stiinta si cantul celor mantuiti de-a lungul veacurilor nesfarsite. Nu este oare vrednic sa cugetam profund la ea si sa o studiem acum cu multa luare aminte? Iubirea si mila infinita a Domnului Hristos, sacrificiul pe care l-a facut in favoarea noastra cer din partea noastra cea mai serioasa si mai solemna cugetare. Sa staruim mai mult asupra caracterului scumpului nostru Mantuitor. Sa meditam mai mult asupra lucrarii Sale, a Aceluia care a venit sa mantuiasca pe poporul Lui de pacatele sale. Cand contemplam in acest fel marile teme ale cerului, credinta si iubirea noastra vor deveni mai puternice, iar rugaciunile noastre vor fi mai mult si tot mai mult ascultate de Dumnezeu, pentru faptul ca ele vor fi mai mult si tot mai mult pline de credinta si iubire. Ele vor fi inteligente si calduroase. Va fi atunci o mai statornica incredere in Domnul Hristos si o experienta zilnica si vie a puterii Sale de a mantui in mod desavarsit pe toti aceia care vin la Dumnezeu prin El.
in timp ce cugetam la desavarsirea Mantuitorului nostru, vom dori sa fim cu totul transformati si reinnoiti dupa chipul Sau curat. Sufletul nostru va inseta si va flamanzi dupa asemanarea cu Cel pe care-L adoram. Cu cat cugetele noastre se vor ocupa mai mult de Domnul Hristos, cu atat mai mult vom vorbi si altora despre El si-L vom reprezenta in lume prin viata noastra.
Biblia n-a fost scrisa numai pentru cei invatati; dimpotriva, ea a fost destinata oamenilor de rand. Marile adevaruri necesare pentru mantuirea noastra ne sunt prezentate tot asa de clar ca si lumina zilei; nimeni deci nu va fi dus in ratacire si nu va pierde cararea, cu exceptia celor care urmeaza propria lor judecata in loc sa urmeze vointa lui Dumnezeu, care este asa de clar descoperita in Cuvantul Sau.
Nu trebuie sa primim invataturile nici unui om drept invataturi ale Sfintelor Scripturi, ci personal trebuie sa studiem Cuvantul lui Dumnezeu. Daca vom ingadui altora sa gandeasca pentru noi, atunci vom ajunge sa avem numai niste energii intelectuale slabe, schiloade si capacitati cu totul reduse. Puterile nobile ale mintii pot fi asa de pipernicite datorita lipsei de preocupare cu acele subiecte vrednice de atentia lor incat isi pierd puterea de a sesiza insemnatatea profunda a Cuvantului lui Dumnezeu. Puterea intelectuala se va dezvolta daca ea este folosita spre a intelege legatura dintre subiectele Sfintelor Scripturi, spre a compara text cu text si lucrurile spirituale cu lucrurile spirituale.
Nimic nu este mai puternic pentru intarirea intelectului ca studierea Scripturilor. Pentru dezvoltarea noastra spirituala nici o alta carte nu este asa de puternica ca sa inalte gandurile si sa dea putere facultatilor intelectuale ca adevarurile vaste si innobilatoare ale Sfintelor Scripturi. Daca Cuvantul lui Dumnezeu ar fi studiat asa cum ar trebui sa fie, atunci oamenii ar avea vederi atat de largi, caractere atat de nobile si statornice cum rar se vad in zilele noastre.
Dar citirea in fuga a Sfintelor Scripturi nu aduce decat foarte putin folos. Cineva poate sa citeasca intreaga Biblie si totusi sa nu vada frumusetea ei si nici sa nu inteleaga profunzimea si adanca ei insemnatate. Studierea unui pasaj pana cand insemnatatea lui este pe deplin lamurita, iar legatura lui cu Planul de Mantuire devine evidenta, este de o mai mare valoare decat citirea mai multor capitole fara urmarirea unui anumit scop si fara a invata din aceasta. Sa ai totdeauna Biblia cu tine. Ori de cate ori ai ocazia, citeste in ea; cauta sa-ti fixezi bine textele ei in minte. Chiar si atunci cand mergi pe strada poti citi un pasaj si medita asupra lui, fixandu-l astfel bine in minte.
Noi nu putem obtine intelepciunea cereasca fara o cercetare serioasa si fara un studiu insotit de rugaciune. Unele parti ale Sfintelor Scripturi sunt cu adevarat prea clare pentru a putea fi intelese gresit, dar sunt si alte parti al caror inteles nu se afla la suprafata spre a fi vazut dintr-o singura privire. Atunci trebuie sa comparam text cu text. Trebuie sa cercetam totul cu grija, reflectand asupra lor cu multa rugaciune. Un astfel de studiu va fi rasplatit din belsug. Dupa cum minerul descopera filoanele de metal pretios ascunse in sanul pamantului, tot astfel cel care cerceteaza cu perseverenta Cuvantul lui Dumnezeu, ca dupa o comoara ascunsa, va gasi adevaruri de o mare valoare, adevaruri ce sunt ascunse de vederea cercetatorului neglijent. Cuvintele inspiratiei divine, bine cumpanite in inima vor fi asemenea unor paraie curgand din Izvorul vietii.
Sfanta Scriptura sa nu fie niciodata studiata fara rugaciune. inainte de a deschide paginile ei, trebuie sa ne rugam pentru iluminarea Duhului Sfant si ea ne va fi data. Cand Natanael a venit la Domnul Hristos, Mantuitorul a exclamat: ” ‘Iata cu adevarat un israelit in care nu este viclesug’. ‘De unde ma cunosti?’ a intrebat Natanael. Drept raspuns Isus i-a zis: ‘Te-am vazut mai inainte ca sa te cheme Filip, cand erai sub smochin’” (Ioan 1,47.48). Domnul Hristos ne va vedea si pe noi in locurile tainice la rugaciune, daca il vom cauta cerand de la El lumina pentru ca sa cunoastem ce este adevarul. ingerii din sferele de lumina vor fi cu aceia care in umilinta si cu cercetare de inima cauta calauzirea divina.
Duhul Sfant inalta si preamareste pe Mantuitorul. Este lucrarea Lui aceea de a prezenta pe Hristos, curatia neprihanirii Lui si mantuirea cea mare pe care o avem prin El. Hristos spune: “El Ma va proslavi, pentru ca va lua din ce este al Meu si va va descoperi” (Ioan 16,14). Duhul adevarului este singurul invatator eficient al adevarului divin. Cat de mult trebuie ca pretuieste Dumnezeu neamul omenesc, ca a dat pe unicul Sau Fiu sa moara pentru noi si apoi a imputernicit pe Duhul Sau Sfant sa fie invatatorul si Calauzitorul permanent al celui credincios!