Starea omului în moarte ( 1 )

De: Ioan Dinu

Definiții, Dezbatere, Analiză,Implicații, Epilog

       Cu cât te aventurezi în studiu culturilor diferitelor popoare de pe glob, cu atât constați că acest subiect este atât de complex, diferit tratat și înțeles. e la … pâna la … sunt tot atâtea crezuri, idei, concepții și credințe despre starea omului în moarte.
        Îmi propun ca în cele ce urmează să invit pe cititorii interesați și dornici să facem împreuna o incursiune pe mapamond pentru a afla  “câte ceva” despre ideea nemuririi sufletului, îndumnezeirea omului și starea morților la diferite popoare ale lumii și nu numai. Să studiem împreuna ce spune Dumnezeu, care este punctul de vedere al Bibliei cu privire la acest subiect; în final care este adevarul și cum ne vom raporta la el.

"Intrebari tulburatoare"

• Ce se află de cealaltă parte a vieții, pe celălat tărâm?

Toți ar dorii să afle răspunsul. Să pătrundă acest mister. Pe planeta noastră toți oamenii au murit și vor continua să moară. Întrebarile vor continua, vor fii chiar presante cu atât mai greu cu cât fenomenul este universal.

• Ce se întamplă cu omul dupa moarte?Care este starea lui?Există alte sfere de existență? Este el conștient? Sufletul este o entitate separată? Al cui este? Cine îl dirijează?

Tera cunoaște “n” teorii, concepte și credințe cu privire la starea omului ( sufletului dupa moarte). Prejudecățile și un fals răspuns la această problemă se nasc din lipsă de cunoaștere. Unii nu pot trece peste anumite limite și își formeaza un crez pe baza la ce e până în limită. Alții avansează intrând într-un labirint greu de străbătut. Alții recurg la tot felul de explicații, mai mult sau mai puțin stiințifice și juste ( adevarate) doar pentru motivul manipulării maselor de neștiutori, care se încred în ce li se spune despre acest subiect. Ei nici nu au interes ca publicul să afle adevarul. Omenirea a cunoscut și va continua să cunoască diverse doctrine cu privire la subiectul în discuție, și aceasta este o dovadă că problema capătă importanță, că nu s-a epuizat și răspunsul nu este satisfăcător.

• Cine este în spatele vechiculării ideii de suflet nemuritor separat de trup? Ce se urmărește?
• Adevărul se poate afla? Dacă da – unde?

 Credințele oamenilor se polarizează în jurul a două idei opuse:

• Mulți cred că după moarte omul ( sufletul) continuă să existe într-o formă superioară, o stare apropiată de divinitate.
• Alții acceptă moartea ca fiind momentul încetării orcărei  forme de viață și activitate;
              omul este dus în pământ până în ziua învierii.
  Deci omul odată mort, ori este iremediabil mort, ori este încă viu.Răspunsurile sunt  ireconciliabile. Amândouă nu pot să fie adevărate.

 A)  Credința și argumentele lor
Conform credinței strămoșești, la moartea omului, trupul este predat pământului  dar există ceva care supraviețuiește și anume sufletul care poate să trăiască independent de corp. Prin aceasta individul ramâne viu. Sufletul omului este parte din Dumnezeu. Și pentru ca Dumenzeu este nemuritor, sufletul nu poate fii altfel decât nemuritor. Insăși Biblia conține dovezi în favoarea nemuririi sufletului: 1.Samuel 28:7-20.
După moartea profetului Samuel, sufletul lui a putut fii chemat și consultat. El a putut fii recunoscut și a dat răspuns întrebarii lui Saul. Nu este aceasta o dovada că cei morți supraviețuiesc într-o stare mai puțin înțeleasa de noi?
Luca 16:19-31. Bogatul și săracul Lazăr.După moarte au mers unul în rai, altul în iad. Acolo sufletul comunica și negocia cu Avraam. Domnul a spus această întâmplare și e clar că sufletul este nemuritor.
Luca 23:43. Promisiunea Domnului făcută tâlharului pocăit. “Adevărat îți spun că astăzi vei fii cu Mine în rai.” Concluzia este că imediat după momentul morții în aceeași zi, sufletele lor s-au regăsit în rai. Corpurile lor au murit, dar sufletele lor nemuritoare și-au continuat existența în alte forme.

  DOVEZI EXTRA-BIBLICE

* În cartea sa “Viață după viață”, Dr. Raimond A. Moody Jr. amintește de persoane ajunse în
  apropriere de moarte clinică, dar recuperate, care au trait fenomenul “desprinderii” sufletului de     corp. Au simțit cum trăiesc în afara propriului corp; se simțeau bine în noua stare, și comunicau cu    spiritele prietenilor și rudelor deja decedate. Se întâlneau cu o ființă de lumină, care comunica ceva non-verbal.
* Suflete pe nave cosmice. Fenomenul OZN, corpuri străine, comportări ciudate care nu s-au lăsat studiate. În acest caz, sunt implicate sufletele morților care își continuă activitatea pe alte planuri si care pilotează acele ciudate nave astrale.
În loc de concluzie: Sufletul este o entitate separabilă de corp și nemuritoare.

B)  Credința și argumentele lor
Grupa de oameni sinceri, bine informați ( cine este bine informat este cel mai tare). Iubesc și respectă Cuvântul Scripturii – cea mai puternică autoritate. Ei cred că odată survenită moartea, nu mai rămine nimic conștient din toată ființa. Acceptă ca mediu de informare terenul Bibliei, unde Dumnezeu vorbește oamenilor,dar și alte scrieri conforme cu Biblia.
Ecls.9:5,6: “Cei vii știu… dar cei morți nu știu nimic. Până și pomenirea li se uită.” Inspirația biblică are argumentul forte: Dumenzeu știe mai bine ca oricine ( teologi, oameni de știință, cercetatători, filozofi, savanți, etc.) Moartea înseamnă inconștiență totală. Anumite fapte făcute de cei vii pentru cei morți cum ar fii: pomenile, aprinderea lumânărilor ( pentru ca lumina să alunge întunericul din calea pe care defunctul va merge), anumite slujbe cum ar fii bocitul ( pentru a-i cere acestuia să ducă vești noi morților despre cei vii pe care tocmai i-a părăsit), sunt inutile. Cazul lor nu se mai poate schimba
Ecls. 9:10: “…În locuința morților nu este nici lucrare nici chibzuială…”
Iov 7:9 u.p. 14:21: “Morții nu participă la nimic.”

Concluzie:

Moartea este bariera inexistenței. Când moare, omul iese din circuitul valorilor familiare și sociale. Relațiile sund rupte  brusc pentru că el nu mai poate participa la nimic ce se petrece sub soare.
Cuvântul lui Dumnezeu este demn de încredere, comparativ cu sofismele oamenilor. Îl credem pe Dumnezeu pentru că El este sursa de adevăr.

După analiza ambelor grupe, ceea ce complică mai mult situația, este că aceste opinii își găsesc suport în Biblie.

Stimate cititor, oare să fie Biblia confuză? A intenționat Dumnezeu ca acest Cuvânt inspirat de El să fie neclar tocmai în această problemă de viață și de moarte? S-a schimbat oare Dumnezeu? Vrea El să avem două răspunsuri din același izvor? Dar dacă Biblia are răspuns și numai prejudecățile ne împiedică să-l acceptăm ca adevăr? Dacă afirmațile Bibliei sunt făcute într-un anumit context care, dacă este ignorat, conduce la eroare? Dacă Dumnezeu are un răspuns unic și irevocabil, iar noi îl adaptăm unor idei venite din alte surse cum vom răspunde când El va venii ca Suveran al universului?
În căutarea răspunsului este necesar să ne despovărăm de orice parere inventată sau dobândită, să supunem orice pretenție ( chiar de la liderii religioși) autorității și vocii lui Dumnezeu revelată pe paginile Sfintei Scripturi – singura în măsură să decidă. Să acordăm Cuvântului inspirat de Duhul Sfânt maxima credibilitate, titlu de tezaur al adevărului, autoritate supremă.

  Va urma