A. „PÂINEA NOASTRĂ‚ CEA DE TOATE ZILELE DĂ‚-NE-O NOUĂ‚ ASTĂ‚ZI.”
PÂINEA NOASTRĂ‚ CEA DE TOATE ZILELE
1. Luca redă această a patra cerere în următoarele cuvinte: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi" – Luca 11,3.
2. Este semnificativ faptul că:
a. Trei cereri țin de aspectul slavei lui Dumnezeu.
b. Trei cereri de satisfacerea nevoilor spirituale ale omului.
c. Și aceasta a patra cerere ține de aspectul satisfacerii nevoilor trupești ale omului.
B. „PÂINEA NOASTRĂ‚ CEA DE TOATE ZILELE DĂ‚-NE-O NOUĂ‚ ASTĂ‚ZI”
1. Această cerere este plină de o însemnătate deosebită.
a. Prin ea, noi experimentăm dependența noastră deplină de Tatăl nostru ceresc.
b. „Și Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuințele voastre." – Fil. 4,19.
c. „Toate aceste viețuitoare Te așteaptă ca să le dai hrana la vremea potrivită" – Ps. 104,27.
d. „Tatăl vostru cel ceresc, știe că aveți trebuință de ele" – Mat. 6,32.
2. Aceia care înalță această cerere:
a. Își pun încrederea lor în grija părintească a Tatălui lor ceresc.
b. „Domnul este Păstorul meu; nu voi duce lipsă de nimic." – Ps. 23,1.
c. „Am fost tânăr și am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmașii lui cerșindu-și pâinea." – Ps. 37,25.
3. Cererea pare să indice faptul că aceasta este o rugăciune de familie:
a. A fost înălțată la altarul de familie. „Pâinea noastră ce de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi."
b. Această cerere este una dintre cele mai puternice dovezi privitoare la importanța închinării în familie.
c. „Varsă-ți urgia peste neamurile care nu Te cunosc și peste popoarele care nu cheamă Numele Tău!" – Ier. 10,25.
4. În țara noastră minunată cât de mic este numărul acelora care să se întoarcă către Dătătorul oricărui lucru bun, recunoscând faptul că ceea ce cred ei că le aparține vine din partea Lui?
a. Atitudinea de nerecunoștință este unul dintre păcatele din zilele din urmă.
b. Acesta a fost păcatul care a făcut ca Sodoma și Gomora să primească sentința capitală de moarte – Ezech. 16,49.50.
C. „PÂINEA NOASTRĂ‚ CEA DE TOATE ZILELE DĂ‚-NE-O NOUĂ‚ ASTĂ‚ZI.”
1. Are o aplicație dublă.
a. Se referă, fără îndoială, la hrana destinată să susțină viața din punct de vedere fizic.
b. Dumnezeu a făcut pe om punându-i la dispoziție necesarul de hrană pentru susținerea vieții lui. Gen. 1,26-28.
2. Dar omul constă din trup, suflet și duh – 2 Tes. 4,23.
a. Acest lucru pune în evidență natura dublă a naturii omului, anume cea fizică, cea spirituală.
b. Dacă, din punct de vedere fizic, omului îi este necesară hrana, atunci același lucru este valabil și în ceea ce privește latura spirituală.
c. „Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu." – Mat. 4,4.
3. Atunci când ne adunăm împreună cu cei dragi la altarul de familie:
a. Procedăm așa cum este corect, așezând în fața Tatălui nostru nevoile noastre vremelnice?
b. Dar în calitate de copii ai lui Dumnezeu noi includem pâinea vieții în cererea noastră.
(1) Această pâine care a venit din ceruri este Hristos.
(2) De asemenea, Pâinea vieții este cuvântul scris al lui Dumnezeu – Ier. 15,16; Evr. 4,12.13.
(3) Pavel numește aceasta „hrană tare".
(4) Mântuitorul nostru vorbește despre Cuvântul lui Dumnezeu folosind aceleași expresii: Mat. 24,45.
4. În felul acesta, revenim de la cea de-a patra cerere în cadrul rugăciunii Domnului.
a. Ca să privim către Tatăl nostru pentru satisfacerea acelor lucruri care să susțină ființa noastră din punct de vederea fizic și spiritual.
b. Luând în considerație faptul că natura cererii plasează rugăciunea în cadrul altarului de familie.
c. Prin urmare, altarul de familie devine locul de aprovizionare pentru satisfacerea trebuințelor noastre vremelnice și a celor de ordin spiritual.
d. Stimate cititor, este valabil acest aspect în experiența ta în cadrul altarului de familie?
e. Ai reflectat vreodată la puterea dătătoare de viață a altarului familial?
