-PROGRAM SPECIAL-
CAUTARE
La inceput a cautat Dumnezeu:
“Adame, unde esti?”
Prin tufisurile umbroase,
Dumnezeu,
Cauta rodul dragostei divine,
Cauta stralucirea creatiei Sale depline…
Tatal ceresc striga si asteapta…
Se asterne tacerea peste gradina
Imbracata in vesmant de lumina,
Sublima…
Totodata se asterne tristetea
Pe chipul Celui ce a dorit ca el, Adam,
Sa fie implinit,
Sa fie fericit
Alaturi de minunata lui pereche,
Alaturi de animale jucause
Si de pasarele ghiduse…
Alaturi de milioanele de flori parfumate
Si pictate in sute de mii de culori
Ce-ti provoaca fiori…
Ce sa mai spunem de padurile racoroase,
De paraiasele zgomotoase,
De poienitele unde lupii si mieii,
Cerbii si leii,
Se-alearga in joc minunat, de zici ca sunt frati
Plini de iubire si-n suflet curati…
“Adame, unde esti?”…
De ce te ascunzi?
Sunt aspru ca Tata, sunt rau?
Sunt asa cum a spus Lucifer,
Dictatorul de fier?
Nu ti-am aratat de ajuns cat de mult te iubesc?
Nu ti-au fost suficiente fructele
Multimii de pomi din gradina?
Nu ti-a fost de ajuns atata lumina?
De ce te ascunzi azi de Mine?
Porunca Mea e de vina, e oare prea greu de-nteles
Cat de mult te iubesc?
Te-am rugat insistent sa ai grija
Si din pomul oprit sa nu iei, sa nu gusti
Te-am rugat sa nu musti…
Durerea ar fi fost mult prea mare
Si regretul, amarnic de greu…
Dar… n-ai ascultat, fiul Meu!…
Dintr-un tufis, plin de rusine, tremurand,
Iesi Adam si spuse:
“Imi este greu sa recunosc ca am gresit, dar…Doamne,
Sa ma crezi, am fost orbit…
Ea m-andemnat sa iau din pomul cel oprit
Si fara sa gandesc prea mult, precipitat,
Am si muscat…
Tu mi-ai facut perechea minunata
Si mi-ai adus’o-n seara-mpodobita
Iar inima mi-a dat fiori, pe data,
Si-am inteles ca ea e potrivita…
Din coasta mea, o Doamne, ai facut-o,
mi-ai daruit-o pentru fericire…
N-am ezitat sa n-o ascult indata,
Credeam ca ma imbie, din iubire…
Cu ea doresc sa merg acum spre moarte
Sau de ma ierti, spre alta implinire…
Sunt gol acum… vesmantul de lumina
A disparut si plang pentruca-mi pasa…
Dar ma impact putin cu ce-mi ramane,
Cu Eva mea, craiasa mea frumoasa…”
S-a intristat Parintele iubirii
Si-a poruncit ca ei, Adam si Eva,
Sa fie pedepsiti pentru greseala
Sa li se ia gradina, fructul, seva…
De ce s-a intamplat nenorocirea?
Spune-ne Doamne, Intelept si Mare…
-Ei au ales, copiii Mei, durerea,
Ei au ales, osanda nu salvare!…
I. La inceput a cautat Dumnezeu… “Unde esti Adame?…”
Cand a vazut ca ceea ce prevazuse, s-a adeverit, Dumnezeu a plans…
El plange si azi… De ce? Pentru ca omul Adam – tu si eu – uita de Creatorul sau.
Omul cauta orice pe pamantul plin de pacat dar… uita sa caute esenta: pe Dumnezeu!
Uita sa isi ridice privirea acolo sus, de unde Dumnezeu priveste si asteapta…
Ce cauti, bietule om… Placerile de-o clipa ori vesnicia?
POSIBILA CAUTARE
M-am ratacit pe carari neumblate
Departe sunt azi, flamand si murdar…
Car dupa mine doar zdrente patate
Si nu mai gasesc al iubirii hotar…
Cu ochii in lacrimi ma duc… nu stiu unde…
Mi-e greu sa disting cerescul hotar,
Ma-mpiedic de inimi grotesti, muribunde,
Calcate-n picioare de-un demon barbar…
Traiesc cu speranta ca poate-oi ajunge
La gardul gradinii de unde-am plecat
Ca Tatal ceresc ce inca mai plange,
Prin Domnul Isus, imi va da alt palat…
II. Dragi ascultatori, voi ce cautati?
Nu va suparati ca va intreb: Cine este Tatal vostru? Va mai cunoasteti identitatea?
Cui apartineti si cine va dirijeaza viata?
TRADITIA, INTUITIA, SUPERSTITIA, INHIBITIA, INANITIA sau…
DUMNEZEU?
STII SA CAUTI?
Deschide Cartea…
In ea vei gasi fericire,
Vei gasi cantecul si speranta
Si drumul spre vesnicie…
Deschide Cartea…
Izvor nesecat de iubire vei afla…
Mireasma florilor si a viselor
Iti vor inunda sufletul
Si vei gasi fantana din care vei bea,
Iar biruinta Golgotei va triumfa
Pentru inima ta.
Hai, deschide Cartea,
Nu te lasa sedus de mituri siropoase
Si nu lasa ca vraja lumii sa te-adape…
Indreapta-ti ochiul spre ce scrie-n Carte,
Grabeste-ti pasul spre eternitate!…
III. De la aparitia pe scena planetei, fiecare avem drumul nostru…
Mergem pe el… unii mai grabiti, altii mai inceti…
Bagajul, e si el diferit… Fiecare, poarta cate ceva: unii greuti mari, altii mici…
As avea cateva intrebari: Tu ce cari si unde duce drumul tau?
Mergi spre Sodoma sau spre Golgota? …Si daca mergi spre crucea Golgotei, ce vrei sa gasesti? Un mit, o masa gratis, o bucatica de paine, un paharel de vin sau mantuirea?
M-am intrebat adesea: oare unde duce drumul meu?
Ma trezesc dis de dimineata, cu ganduri si intentii marete. Doresc sa am o zi incarcata de succes, sa realizez multe lucruri bune si sa urc mai sus in credinta…
Imi pun cateva merinde in rucsac si vreau sa pornesc la drum dar… incotro trebuie sa apuc? Este dificil de ales pentru ca se ivesc drumuri diferite in fata mea: mai late, mai inguste, mai directe sau mai serpuitoare… Unele duc spre munte, altele spre mare…
Am o problema… nu stiu pe ce carare sa apuc… Stau si reflectez… Trebuie sa existe un indiciu .. dar care?
Vag, prin minte strabate un gand: “Ingusta este calea care duce la viata…”
Nu mai stau pe ganduri… pornesc! Se pare ca am pornit bine… In departare apare, invaluita in lumina, o silueta… Ma apropii… Pare a fi o cruce… Da, e Golgota, si pe deal e crucea pe care a fost rastignit Hristos!…
Ajung si ma plec… ma framant si mai, mai sa ma prabusesc in lesin…
Intr-un tarziu ma intreb: ce caut eu la cruce?
Ar trebui sa ma inchin in fata Celui ce a murit pe-aceasta cruce!… Dar unde este?
Ah, e inutil, nu pot sa-mi amintesc!… Macar daca as fi citit versetul de dimineata… poate as fi aflat ceva… dar asa?
Desnadejdea isi face cuib in inima si intristat pornesc inapoi pe drumul pe care am venit… Intalnesc oameni care, ca si mine, au pornit pe acelasi drum dar au pace pe chipul lor… de ce oare? Precis ei au raspunsul!… Da… ce sa-i mai intreb… sunt foarte oboist… As vrea sa ajung din nou acasa, si sa-mi fac un dus, sa mananc ceva si sa ma uit la Tv… cred ca e cea mai buna alegere… mai incerc si maine…
Dar asa am incercat de mult si n-am reusit!??… M-am saturat si cred ca e mai simplu sa imi caut un alt drum – sunt atatea – am de unde sa aleg… A, uite unul!… Chiar pe acesta am sa merg… uite si un preot care ofera impartasania… Am sa-i cer doua portii ca sa ma satur si apoi alerg sa prind finalul telenovelei “Iubire fara margini”…
IV. Saracul de el… Chiar s-a ratacit de tot!…
• Daca ar fi deschis in fiecare zi, macar zece minute, Cartea Sfanta!…
• Daca n-ar fi lipsit de la chemarea altarului la straja diminetii!…
• Daca s-ar fi rugat …
Nu credeti ca ar fi reusit sa afle capatul drumului? Dumnezeu sa-l trezeasca si sa-l ierte!…
Apropos: stim ca Dumnezeu ne iarta … asa cum ne place sa credem ca l-a iertat si ajutat pe eroul nostrum sa gaseasca devaratul drum… Dar noi… noi iertam? Stii ce este iertarea? Unde cauti iertarea?
Cand cineva te deranjeaza, ierti usor, ierti greu sau nu prea poti sa ierti?
Iertare – parabola-
– Iarta-ma, maria ta, n-am de unde plati banii…
N-am avut unde muncii, si m-au furat sarlatanii!…
Eu nu cheltuiesc, din fire… sa nu crezi ca sunt calic…
Cauta-ma-n buzunare… sunt falit, nu am nimic…
Si lasand sub gene triste doua lacrimi ca dovada
Reusii a fi credibil cu povestea lui intreaga…
Cand ajuns in curtea mare, intalni pe Elisei,
Un prieten din comuna, ce-i datora zece lei,
A-nceput sa tipe tare, sa se-auda in multime,
Ca e inselat, sarmanul, de unul fara rusine…
I-a pus mana-n gat si tare, il strangea, mai sa-l omoare,
Si ameninta cu legea si ca-l baga la-nchisoare…
Lumea a sosit sa vada ce se-ntampla, cine zbiara,
Cine e nerusinatul cu comportament de fiara…
Slugile au dat la rege raportul cu ce se-ntampla
Iar acesta pus pe ganduri, scarpinandu-se sub tampla,
A gandit ca este bine sa se-arate-n piata mare
Si omului fara mila sa ii puna o-ntrebare:
-Omule, eu ti-am iertat datoria ta de-o viata,
Nu te-am dus la puscarie, nu te-am spanzurat in piata…
Nu crezi ca puteai ierta si tu, om neispravit,
Si sa faci o bucurie unui om sarac lipit?
Nu puteai ierta? Hai, spune… nu puteai sa faci un bine?
Pentru zece lei chemi legea? Legea-s eu!… Nu ti-e rusine!
Si s-a dat atunci porunca impotriva celui care
Nu a pretuit iertarea ce-aducea eliberare…
Ostenii l-au prins de brate, le-au pus in catuse reci,
Si-apoi l-au dus cu de-a sila si l-au aruncat in beci…
Sa invete in tacere, in celula-ntunecoasa,
Ce insemna sa fii liber pe drumul ce duce-acasa;
Ce inseamna sa ai minte si sa intelegi jertfirea
Si sa cauti totdeauna dragostea si mantuirea.
V. Esti destul de prafuit… Porti pe umar o cruce…
Parca joci rolul lui Isus si parca, duci pe umar pacatul altora… dar ai uitat ca pacatul a fost purtat de catre Mantuitorul?
De aceea, numai El merita sa fie cutat…
El este in stare sa te ia pe bratele Lui, cu cruce cu tot, si sa te poarte spre libertate si odihna. Cauta cu privirea muntele Sionului si Trandafirul Saronului!…
Nu mai rataci!… Scutura praful si… vino!…
VINO LA EL
Vino la El!… Chiar astazi vino!…
Nu amana pe alte zile,
Ca vremea trece ca parerea
Si-o sa te franga sub senile…
Vino, uitand de rautate,
De agonie inutila,
De febra lumii ratacite
In zona fara clorofila.
Vino si varsa-ti tot amarul
In fata Celui care poate
Sa iti ofere caracterul
Celor lipsiti de rautate.
Vino si stai in rugaciune
Si-asculta glasul ce desfata
Si-aduce prin fagaduinte,
Pentru invingatori, rasplata!
Vino, ramai langa Golgota,
Sa vada cei umpluti cu har
Ca-n viata de strain in lume,
Ai cautat… dar nu-n zadar!…
DJAlex
VI. Porti pe umeri o haina…
Porti un nume.. Esti CRESTIN!… Mergi la biserica regulat… Iti aduci darul la templu, esti un bun ascultator… Crezi ca e suficient? Crezi ca se potriveste si in dreptul tau intrebarea lui Dumnezeu: „Unde esti Adame?”
Te ascunzi, cumva, ca Adam atunci cand apar problemele sau iesi in fata si recunoscandu-ti greselile, evidentiezi in fata oamenilor ce a facut Dumnezeu pentru tine, descoperi si altora iubirea care s-a jertfit pentru fiecare…
Ii inviti si pe ei sa caute impreuna cu tine pe drum de Ghetsemani si Golgota?
Fii un bun misionar si vei gasi cu siguranta putere sa ajungi la capatul drumului…
PORT CEVA… GHICI CE?
Port o haina… Haina mea e spalata-n multa soda?
E culoarea potrivita, e simbol de modestie?
Sau o port doar ca se poarta, e moderna e la moda,
Si gandesc ca nu conteaza, haina nu-i apostazie!…
Port un nume… Este el potrivit cu-a mea credinta?
Este scris in Cartea Vietii, il cinstesc, cum se cuvine?
Sau uitand de drumul crucii, imn etern de biruinta,
Il reneg si fug in noapte sufocandu-l in rusine?
Port un dar pentru jertfire… darul meu poarta sfintirea?
E adus doar din iubire ca mirul cel emblematic?
Sau dorind sa-mi „cumpar” haina, numele si mantuirea
Vin cu banii mei la Templu ca un fariseu apatic?
Port ceva… ghici ce port oare? Pentru ce si pentru cine?
Ma privesti? Ma vezi cum tremur, cum tot dau ocol rascrucii?
Daca ma iubesti, vorbeste-mi, spune-mi unde nu e bine…
Vreau sa stiu sa port IUBIREA, catre cer, pe drumul crucii!…
DJAlex
VII. Traim intr-o lume incarcata de suferinta…
Pacatul si-a lasat profund amprenta, pe fiecare suflet, pe fiecare frunza, chiar in intreaga natura. Totul este compromis, promovand vestejirea…
Si totusi, in mijlocul dramei, cel ce sta aproape de Domnul Isus este invaluit in pacea Sa si este imbratisat de speranta…
Tu simti pacea lui Isus in inima ta? Simti speranta inundand inima ca un rau ce da peste maluri? Vrei sa ai aceste binecuvantari? Exista un singur raspuns, o singura solutie:
Cauta cu staruinta unde trebuie… Ciresele nu se coc in Sahara, nici strugurii la polul Nord… Acum stii unde poti gasi linistea inimii tale?
Cor: Langa Isus am gasit pacea sfanta
VIII. Cauti… mereu cauti...
Pentru ca ai ascultat vocea sarpelui ai ajuns un… cautator. Dar nu un cautator de greseli sau de comori perisabile… Stii ce trebuie sa cauti?
Cautati adevarata cetatenie… Aici esti doar rezident iar adevarata cetatenie ti-o poate oferi doar Isus. Daca Il vei cauta pe El, intr-o zi te vei putea numi: cetatean al Edenului sfant!
Unde cauti?
Cauti linistea intre valurile care sparg tarmurile fara mila?
Intre talazuri cauti?
Intre undele vesnic dansand peste scoici?
In mediul in care plange nisipul, sub talpa eroziunii,
In locul in care furtuna condamna la moarte meduzele?
Cauti pacea printre arme gemand a razboi?
Printre rafale cauti?
Pe fronturile potopite de ploi nucleare si radiatii penetrante?
In golfuri prafuite sub care titeiul se-ascunde in pungi uriase
Sa scape de condamnari la arderi rebele?
Cauti fericirea in cluburi de noapte, in baruri, in droguri?
Printre doze de opium cauti?
In locurile in care Isus n-ar intra niciodata?
In templul Afroditei, in care tamaia idolilor se vinde mai ieftin
Si arde cu miros de condamnare la iad?
Nu-ti place Edenul? Ce vrei mai précis? Adame, ce cauti?
Doar iluzii marunte,
Doar clipe desarte si vorbe mieroase rostite de sarpe?
Nu crezi ca-i mai bine sa vrei adevarul si viata eterna, bogata,
Pomul vietii in centru si raul, cu apa de viata, curata?
Ma asculti?…Atunci, vino sa cauti aici langa Mine!…
Unde esti tu, e furtuna,
Nu-i soare, nici stele, nici luna…
Langa Mine, pe munte, e numai lumina si pace si viata senina…
Edenul e-aici!.. Daca vrei, Eu ti-l dau inapoi…
Te-astept sa te-ntorci si sa cauti iubirea la cruce…
Vom fi pentru veci…amandoi!…
DJAlex.
IX.” Daca Ma ve-ti cauta, Ma ve-ti gasi
Daca Ma ve-ti cauta din toata inima…”
Asa spune Dumnezeu, Stapanul absolut al Universului, Cel care are scaunul de domnie in Cetatea cea tare cu porti de smarald si strazi de aur…
TE CAUT
Ca pe-o comoara, de vecii, ascunsa
Te caut pe sub taine pamantesti…
Cu spini in suflet si cantare plansa
Strig spre departe… spune, unde esti?
Nici liniste nu am, ci numai patimi,
Ma doare despartirea nemiloasa
Si-n rugaciune stand, te cer cu lacrimi…
Cand vei veni din nou la tine-acasa?
De mii de ani terestrii, ani de jale,
Astept in poarta casei stramosesti
Implorand Domnul lumilor astrale
Sa te ajute iarasi sa iubesti…
Nu te intreb de ce-ai plecat pe mare
Sa te ascunzi sub valuri de povesti…
Iti iert plecarea, chiar daca ma doare,
Dar spune-mi, de ce taci si… unde esti?
Ce cauti peste garduri de Eden?
Ce vrei sa stii, mai mult decat iubirea?
Nu iti ajunge-o stea in Betleem
De rascolesti, atata, omenirea?
Nu ti-e de-ajuns gradina luminata
De Insusi Dumnezeul Creator?
Ce cauti in gradina-ntunecata
Si-acoperita de un vesnic nor?
Intoarce-te sau da-mi un semn macar,
Sa stiu pe unde cauti fericire,
Sa pot veni si cu minuni de har
Sa-ti intorc ochii catre mantuire.
DJAlex
X. Ca sa gasesti cetatea lui Dumnezeu trebuie sa fii curatit prin foc si botezat cu Duhul Sfant… Ca sa poti patrunde in cetate iti trebuie bilet de libera trecere.
Trebuie sa gasesti modalitatea de a primi acest bilet. Daca reusesti, fericirea ta va fi deplina, insa nu uita: nu trebuie sa fii singur… precis ai muri de plictiseala!…
Mai aproape
De departe nu se vede
Silueta crucii care
Se inalta in lumina
Ca o pasare spre soare…
Imaginea nu e clara
Cand privesti de peste ape
Sau din magurile firii
Dar… se vede de aproape.
De departe nu se vede
Cine-I pironit si-atarna
Intre ceruri si tarana
Ca sa nu se vada urma…
Urma de pacat dramatic
Ce inunda ocii-n ape…
Nu-i prea clar din departare
Dar… SE VEDE DE APROAPE!
Dintre crengile ispitei,
Frivole, premeditate,
Nu se vede cine plange
Pentru dor de libertate,
Nu se vede nici sudoarea
Care s-anfratit cu Harul
Sa-ti dea nume de OM LIBER
Ca sa nu mai bei paharul.
De departe, doar se-aude
Plans angelic pentru tine
Sau vreo rugaciune sfanta
Incheiata cu suspine…
Dar nu poti lasa in pace
Sufletul sa se adape
Daca nu primesti Cuvantul,
Daca nu vii mai aproape.
Cantecul nu-ti este cantec,
Plansul nu-i adevarat,
Bucuria nu-i intreaga
De esti un insingurat!
Vino, vino!… intra-n Templu!
Departarea nu-i de tine…
Bratul ei, e brat demonic,
Te loveste cu suspine!
Locul tau e langa cruce,
La picioarele iubirii
Ce ti-a dat cadou emfatic
Testamentul mantuirii…
Dumnezeu inca asteapta…
Indrazneste!… nu e greu…
Vino, vino mai aproape
Si succesul e al tau!…
DJalex
Nu numai tinerii sau adultii sunt cautatori. Copiii, cauta si ei!
Da, cauta CEVA sau PE CINEVA…
1. Alifie pentru ochi
Imi place sa vad bine ce se-ntampla,
De-aceea caut locul, mai in fata;
Insa am inteles ca in credinta
Se-ntampla, cu vederea, ca si-n viata.
Si pentru ca doresc sa vad frumosul
Din Duhul Sfant, arzand in „oi si miei”,
Caut prin rugaciune, cu ardoare,
O alifie pentru ochii mei!
2. Haine albe
Imi place sa ma port frumos,
Sa-mbrac o haina speciala,
Sa fiu participant activ
La o lucrare mondiala.
Sunt de acord cu uniforma,
Confera o identitate…
Dar am aflat ca prin credinta
Poti avea haine nepatate!
De-aceea ma trudesc sa aflu
Cum sa-mi fac rost, sau Cine poate,
Sa imi ofere haine albe
Si pasaport spre libertate.
3. Aur curatit prin foc
Am vazut comori celebre
Asezate in muzeu…
Carti, bancnote si monede,
Si pieptar de Arhiereu…
Arme, cu maner de fildes,
Bijuterii pretioase,
Bratari dacice din aur,
Piese rare si frumoase.
Dar am inteles ca toate
Sunt comori care dispar
Si nu au valori eterne,
Ci valori de inventar.
De aceea totdeauna,
Folosind orice mijloc,
Caut, pentru-a mea comoara,
Aur curatit prin foc!
4. Apa vie
E destul de greu cand vara
Soarele-i dogoritor
Iar tu nu ai in rezerva
Apa rece de izvor.
Insa este mult mai grava
Starea celui ce nu stie
Ca exista o fantana
Cu prisos de Apa Vie.
Eu am cautat fantana
Si-am gasit-o in Scriptura…
Va intreb, iubiti prieteni:
Nu doriti o-nghititura?
5. Gradina Edenului
Am fost prin gradini intinse
Ingrijite si-ncarcate
De pomi fructiferi puternici
Si de flori inmiresmate.
Dar am aflat din Genesa
Ca a fost candva, Edenul,
O gradina minunata
Care-a suportat blestemul.
Domnul din cer ne promite
O alta Imparatie,
Si tot ce-a stricat vrasmasul
Curand o sa reinvie…
Eu nu caut gradini false
Cu pomi care au rod rau,
Ci gradina fericirii
Din raiul lui Dumnezeu!
6. Il caut pe Isus
Il caut pe Isus… nu L-ati vazut?
De mult tot caut dar n-am dat de Dansul…
Si cautarea groaznic m-a durut
Si-adesea m-a cuprins in brate plansul…
Il caut pe Isus… nu m-ajutati?
Pe Domnul meu iubit, Isus Hristos!…
De ce sunteti asa de suparati
Si nu raspundeti cand va rog frumos?
Cum? Voi ce faceti cand va rataciti
Si noaptea este densa, fara stele?
Nu intrebati strainii intalniti
Pe drumul ce loveste cu nuiele?
Va rog, nu ma lasati in disperare…
El e Speranta, Steaua diminetii!
Oricat ar fi durerea mea de mare,
Eu caut pe Isus, Izvorul vietii!…
DJAlex
Relele lumii
Leul moare sub copita unui euro modern…
Piere etica, morala, sub injurii de infern…
Precum ploile acide, ce iau arbori in sclavie,
Asa cad relele lumii peste crucea inca vie…
Eminescu-i demodat, Tom si Jerry au fugit…
Diablo, zombie, rock metalic… lumea a inebunit!…
Veverite Chip si Dail, nu avem, ne cerem scuze,
Dar avem sinucigase si cu zimbetul pe buze.
Copilasii prind de veste, chiar din start, de rautate
Si-apoi, curiosi din fire, urmaresc noapte de noapte
Episodul plin de groaza si-ntuneric infernal…
Sa te miri ca multi cad prada perfuziei din spital?
Sa te miri ca vine dragul, de copil, de ziua mamei,
Cu alt gen de „dar” in palme, preludiu la sanul dramei?
Sa te miri ca ii ofera, sub un zambet ce vibreaza,
O bomba cu ceas mecanic sau un pix ce explodeaza?
Nu!… Nimic nu-i de mirare, totul este concertat!…
Ce au spus, de mult, profetii, e perfect adevarat!
Cineva, tot da tarcoale, ametind prada cu dintii…
Copiii sunt vulnerabili daca dorm, la post, parintii!
Ingerul avertizeaza… este ziua de pe urma!
Nu-i lasati singuri pe site-uri ca pierdeti meii din turma!
Fiti pe-aproape, aveti grija, nu-i de joaca, e pericol!
Nu fiti tren ramas in pana intre drama si ridicol!…
Intr-o vreme a strigarii despre binele suprem
Sa stiti care-i diferenta intre cruce si blestem…
Intr-o vreme a durerii cand moare tot ce-i frumos,
„Voi parinti va luati copiii” si-aduceti-i la Hristos!
Puteti crede-n fericirea vesniciei celei noi
Fara soti, sotii, prieteni sau copii pe langa voi?
Puteti crede in tabloul, finisat prin rugaciune,
Fara glas de miei in turma, fara jocul lor, minune?
„Precum ploile acide, ce iau arbori in sclavie,
Asa cad relele lumii peste crucea inca vie…”
Nu e timp de analiza pentru… „a incremeni”…
Va treziti si stati de straja si minunea… va veni!
Jercan Danut Alex.
Material preluat de la www.intercer.net
