In incercarea finala de a-i razvrati pe oameni impotriva lui Dumnezeu, fiara va face ca toti, mari si mici, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mana dreapta sau pe frunte. De ce este Satana atat de interesat sa-i determine pe oameni sa primeasca acest semn? Ce reprezinta semnul acesta? Ce se intampla cu toti acei care primesc semnul fiarei? Sunt cateva intrebari care preocupa lumea la ora aceasta si al caror raspuns se gaseste in cap. 13 din Apocalipsa. Ca sa putem face o inteleapta si corecta interpretare a profetiei, in dorinta de a gasi raspunsul adevarat la aceste intrebari, vom foloi metoda de interpretare prin comparatie. Sa incepem mai intai cu intrebarea: Ce reprezinta semnul fiarei si cum poate fi identificat? Sunt multe teorii inventate pe marginea acestui text. Unii cred ca semnul fiarei reprezinta cardurile din plastic (keycard, creditcard, bankcard, etc.). Altii zic ca este codul de bare care se gaseste pe fiecare produs pe care il cumperi, iar cei mai multi cred ca va fi un numar (666) care va fi scris pe frunte sau pe mana, vizibil sau invizibil, care ii va deosebi pe cei credinciosi de cei necredinciosi. Este adevarata vreuna din aceste teorii? Au vreun suport biblic? Sau sunt rataciri inventate de Satana, ca sa indrepte atentia si directia catre orice altceva, numai spre adevar nu? Domnul Hristos spunea: Va rataciti pentru ca nu cunoasteti Scripturile! Poate fi Biblia, si de data aceasta, un ajutor in gasirea raspunsului corect?
Recunoscand Biblia si numai Biblia ca singura autoritate in materie de religie, sa vedem ce spune ea in aceasta privinta.
Daca fiara are un semn prin care isi identifica autoritatea si supusii, atunci si Dumnezeu trebuie sa aiba un semn. Sa vedem ce spune Sfanta Scriptura cu privire la semnul lui Dumnezeu, pentru ca, prin comparatie, sa identificam corect care este si ce reprezinta semnul fiarei.
Exodul 31:13,17: Vorbeste copiilor lui Israel, si spune-le: "Sa nu care cumva sa nu tineti Sabatele Mele, caci acesta va fi intre Mine si voi, si urmasii vostri, un SEMN dupa care se va cunoaste ca eu sunt Domnul care va sfintesc… Aceasta va fi intre Mine si voi un SEMN vesnic; caci in sase zile a facut Domnul cerurile si pamantul, iar in ziua a saptea S-a odihnit si a rasuflat".
Ezechiel 20:12,20: Le-am dat si Sabatele Mele, ca sa fie ca un SEMN intre Mine si ei, pentru ca sa stie ca Eu sunt Domnul, care-i sfintesc… Sfintiti Sabatele Mele, caci ele sunt un SEMN intre Mine si voi, ca sa stiti ca Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!
Referintele biblice cu privire la semnul lui Dumnezeu sunt simple, clare, nu au nevoie de interpretare, de explicatii teologice si sunt la indemana oricui. Sabatul (ziua de odihna, Sambata) este sfintit si binecuvantat de Dumnezeu de la creatiune si este desemnat a fi semnul lui Dumnezeu, Creatorul, Tatal si Stapanul.
Lucrarea creatiunii a fost terminata in sase zile, sfarsindu-se cu crearea lui Adam si a Evei in ziua a sasea.
In ziua a patra Dumnezeu a creat soarele si luna, ca sa arate vremile, zilele si anii.
Anul este rezultatul miscarii pamantului in jurul soarelui.
Luna are treizeci de zile, timp in care se invarte in jurul pamantului.
Ziua este marcata de invartirea pamantului in jurul axei sale.
Intrebarea este: "De unde vine saptamana? Si daca lucrarea de creatiune fost terminata in sase zile, de ce saptamana nu are sase zile, ci sapte?"
Ce rol joaca ziua a saptea in ciclul saptamanal?
Biblia raspunde.
Exod 20:8-11: Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului Dumnezeului tau. Sa nu faci nici o lucrare in ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este in casa ta. Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea, si tot ce este in ele, iar in ziua a saptea s-a odihnit: De aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o.
Genesa 2:2,3: In ziua a saptea, Dumnezeu Si-a sfarsit lucrarea pe care o facuse; si in ziua a saptea S-a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o facuse.
Saptamana vine de la creatiune, iar ziua a saptea este semnul sau monumentul lui Dumnezeu, ca oricine sa stie cine a creat lumea cu tot ce exista, inclusiv pe om, si cine ii mentine existenta. Ce s-ar fi intamplat daca Dumnezeu nu Si-ar fi pus un semn, este usor de inteles. S-ar fi ridicat multi proprietari care sa pretinda dreptul de a stapani. In ciuda semnului, deja s-a dus cineva (Satana) la Domnul Hristos, cu pretentia ca imparatiile lumii ii apartin si le da cui se inchina lui (Luca 41:13). Ziua a saptea (Sambata) este sigiliul sau stampila care legifereaza creatiunea facuta in primele sase zile. Pe orice sigiliu sau stampila sunt scrise numele, functia si teritoriul asupra caruia are autoritate un imparat, judecator, presedinte, etc. Orice document sau act este legal atunci cand este stampilat cu o astfel de stampila. Daca un document nu este stampilat, ramane o hartie simpla, care poate fi aruncata la gunoi ca neavand nici o valoare. Este limpede si de inteles acum de ce Dumnezeu Si-a sigilat lucrarea de creatiune, adaugand la cele sase zile ale creatiunii inca o zi, ziua a saptea, Sambata, ca semn al autoritatii si dreptului Sau de Creator, Dumnezeu si Stapan.
Oricat ar fi oamenii de ocupati sau ignoranti, se intalnesc la fiecare sapte zile fata in fata cu semnul lui Dumnezeu, Sabatul zilei a saptea, Sambata.
Un alt lucru foarte important de stiut este faptul ca Sambata, sau ziua a saptea, nu este numai un semn al puterii creatoare a lui Dumnezeu, ci si un semn al puterii Sale sfintitoare.
In Exod 20 si Ezechiel 20 gasim scris: Sfintiti Sabatele Mele, ca sa stiti ca Eu sunt Domnul care va sfintesc.
Daca nu stii cum poti deveni sfant si cum te poti mentine in sfintenie, aminteste-ti ca ziua a saptea, Sambata, a fost binecuvantata si sfintita de Dumnezeu si cu acest scop.
Biblia spune, in Genesa 2:1-3 si Exod 20, ca o singura zi din cele sapte a fost binecuvantata si sfintita de Dumnezeu, fiind semnul Sau, si anume ziua a saptea, nicidecum intaia sau a sasea.
Acum intelegem de ce milioane de oameni se ratacesc, cautand sfintirea prin conducatori religiosi, acte si fapte. Desfiintand semnul lui Dumnezeu, oamenii nu mai stiu cine ii poate sfinti cu adevarat si, in disperarea lor, alearga la izvoare false de sfintire, inselandu-se singuri. Nu semnul, ziua a saptea, Sambata, ii sfinteste pe oameni, ci, recunoscand si acceptand semnul lui Dumnezeu, recunoastem si acceptam semnul lui Dumnezeu, recunoastem si acceptam puterea Sa creatoare si sfintitoare, iar minunea are loc ca un rezultat, nu ca un scop. Astazi, se pare ca marea majoritate a locuitorilor pamantului ignora valoarea acestui semn, fara sa realizeze ca intr-o zi acest semn va fi singura distinctie intre adevaratii si falsii inchinatori.
Poate ca in mintea cuiva se ridica intrebarea: "Daca semnul lui Dumnezeu este o zi normala de 24 de ore, de ce are importanta care zi din cele sapte ale saptamanii este?" In primul rand pentru ca, incepand cu duminica, ziua intai, si pana vineri, ziua a sasea, Dumnezeu a creat lumea cu tot ce este pe ea. In fiecare zi din primele sase, Dumnezeu a creat, a lucrat. Despre ziua a saptea, Biblia raporteaza ca Dumnezeu a binecuvantat-o si a sfintit-o si chiar El, Dumnezeu si Creator, S-a oprit din activitate in ziua a saptea. Nici o referinta biblica nu arata ca ziua intai sau alta zi din cele sase ar fi fost sfintita si binecuvantata de Dumnezeu asa cum a facut cu ziua a saptea. Ziua a saptea a fost, este si va fi cat va tine pamantul (Matei 5:18) semnul lui Dumnezeu, care spune oricui cine este adevaratul creator, stapan si Dumnezeu in cer si pe pamant, care are putere sa sfinteasca si sa mantuiasca.
Daca acest adevar biblic este atat de clar si simplu, incat oricine poate intelege, daca vrea, de ce atat de multi nu-l recunosc? De ce exista si semnul fiarei? Cine este interesat in aceasta schimbare? Ce este semnul fiarei pe care il vor primi oamenii, unii pe frunte, iar altii pe mana? Folosind metoda de interpretare prin comparatie, trebuie sa acceptam ca, daca semnul lui Dumnezeu este o zi din cele sapte (Sambata), semnul fiarei este tot o zi din cele sapte, si anume duminica, ziua intai. Aceasta interpretare este sustinuta de dovezi biblice, istorice si de declaratiile fiarei insasi. Doar cateva dintre ele vor fi suficiente sa convinga pe cercetatorul sincer de acest adevar.
Daniel 7:25 spune: El (cornul cel mic = sistemul papal) se va incumeta SA SCHIMBE vremile si LEGEA.
Poruncile a patra si a doua din legea morala au fost in centrul atacului fiarei. Schimbarea a fost facuta prin desfiintarea poruncii a doua, care interzice facerea si inchinarea la icoane si chipuri, desfiintare acceptata de o mare parte a oamenilor, cat si prin modificarea poruncii a patra care cheama lumea sa recunoasca si sa sfinteasca ziua a saptea, modificare primita in general de aproape toata lumea. Fiara isi cere dreptul de stapan, jefuindu-L pe Dumnezeu de slava si onoarea ce I se cuvin. De fapt, originea acestui conflict este in balaurul cel mare, sarpele cel vechi, numit diavolul si Satana, care a inceput razboiul guvernarii lui Dumnezeu in cer si care a transferat acest razboi pe pamant si il continua prin agentul sau de pe pamant, fiara. Pentru ca inselaciunea sa fie mai mare, Satana inspira un plan pe care fiara il pune in aplicare, si anume schimbarea semnului lui Dumnezeu, Sambata, zi sfintita si binecuvantata de la creatiune, si inlocuirea lui cu semnul fiarei, ziua intai a saptamanii, duminica, numita si ziua soarelui. Iata cateva din declaratiile fiarei (papalitatii) cu privire la aceasta schimbare:
1. Sabatul (sambata), cea mai glorioasa zi din lege, a fost schimbata in ziua Domnului (duminica). Aceasta nu a incetat in virtutea autoritatii lui Hristos, ci a fost schimbata de Biserica Catolica ca SEMN al autoritatii ei. (18 ianuarie 1565, Gospare de Poso, Arhiepiscopul de Regio).
2. Noi tinem duminica in loc de sambata pentru ca Biserica Catolica a transferat solemnitatea de la sambata la duminica, ca SEMN al autoritatii ei eclesiastice. (Catechism de doctrina Catolica, pag. 50).
3. Duminica nu este Sabatul. Biserica Catolica a fost cea care a schimbat ziua de odihna din sambata, ziua a saptea, in duminica, ziua intai. Care este autoritatea pe care o asculta toata lumea civilizata?
Biblia spune: Adu-ti aminte de ziua Sambetei ca s-o sfintesti. Biserica Catolica spune: Tine prima zi a saptamanii. Si toata lumea se pleaca in ascultare, plina de respect, in fata SEMNULUI autoritatii ei.
Ratiunea si bunul simt cer acceptarea uneia sau alteia din aceste doua alternative: ori protestantismul, tinand Sambata, ori catolicismul, tinand duminica. Compromisul este imposibil. (Catholic morror, 23 decembrie 1893).
Dovezile sunt clare si convingatoare. Nu mai poate fi nici un dubiu cu privire la semnul lui Dumnezeu si semnul fiarei. Oricine trebuie sa stie ca semnul lui Dumnezeu este ziua a saptea, Sambata, iar semnul fiarei este Duminica, ziua intai a saptamanii. A primi un semn sau altul depinde de alegerea libera a fiecaruia, alegere ce va oferi in final mantuire vesnica pentru unii si moarte vesnica pentru altii.
Un lucru important de retinut este ca in timp ce semnul lui Dumnezeu este pus numai pe frunte, semnul fiarei este pus pe frunte sau pe mana. Fruntea reprezinta capul, centrul de gandire, creierul. Semnul lui Dumnezeu va fi pus pe frunte, adica vor fi sigilati numai aceia care au ales liberi, din convingere, sa-I slujesca lui Dumnezeu.
Mana reprezinta actiune, activitate, lucrare. Semnul fiarei va fi pus pe frunte sau pe mana, adica unii vor primi semnul fiarei convinsi fiind ca duminica este ziua Domnului si ca biserica are autoritatea sa schimbe legea, inclusiv ziua de odihna, iar altii vor primi semnul numai din interes, de dragul confortului, libertatii, banilor sau afacerilor.
Sigiliul lui Dumnezeu este pus pe fruntea acelora care Il iubesc pe Dumnezeu si au credinta fondata pe adevar, in timp ce semnul fiarei il primesc toti aceia care nu au sigiliul lui Dumnezeu. Lumea se va imparti curand in doua mari categorii, si anume cei care primesc semnul fiarei si cei care sunt sigilati de Dumnezeu. Pozitie neutra (de mijloc) nu exista. Ce sigiliu vei primi atunci depinde de ce pozitie ai fata de adevar astazi.
Demn de subliniat este faptul ca Dumnezeu ii va sigila numai pe aceia care iubesc adevarul si vor sa fie sigilati, in timp ce fiara va impune primirea sigiliului prin persecutie si sanctiuni civile si economice.
Apocalipsa 13:7 spune: Si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei sau numarul numelui ei.
A nu putea sa cumperi si sa vinzi inseamna dezastru economic, infometare, adica… supunere.
Prezicerea profetica pare a fi o imaginatie fantezista la prima vedere, insa pentru cercetatorul atent este o descoperire dumnezeiasca ce se desfasoara sub ochii nostri, clar si deschis. Omenirea va avea doua posibilitati: semnul fiarei, insotit de libertate, confort si dreptul de a cumpara sau vinde, ori semnul lui Dumnezeu, impreuna cu persecutie, restrictii, pierderea libertatii si posibil chiar moartea.
Care credeti ca va fi alegerea pe care o vor face majoritatea oamenilor? Biblia spune ca cei mai multi vor face o alegere pripita, influentata de placeri si lucruri materiale, primind semnul fiarei, crezand ca au facut o alegere inteleapta.
Numai cei legati strans de Dumnezeu, a caror credinta este fondata pe Biblie si numai pe Bible, numai aceia vor ramane loiali adevarului, coste aceasta oricat ar costa. Cuvantul lui Dumnezeu, pentru cei ce fac din el ghidul vietii lor, va fi un descoperitor de taine, ce va arata celor ce se incred in el ca, dincolo de necaz si suferinta, persecutie si moarte, se deschide un viitor vesnic de slava si nemurire ce ochiul nu a vazut, urechea nu a auzit si la inima omului nu s-a suit. Cuvantul lui Dumnezeu este in acelasi timp un mesager ceresc ce avertizeaza pe absolut toti locuitorii pamantului sa stie ca, dincolo de paravanele luminoase ale confortului, belsugului, libertatii si posibilitatii de a cumpara sau vinde, se ascund pierderea vesniciei, cele sapte plagi, focul iadului si moartea vesnica pentru cei ce se inchina fiarei si primesc semnul ei pe frunte sau pe mana (Apoc.14:9,10). Putini inteleg si apreciaza cata dragoste, bunatate si grija manifesta Dumnezeu pentru aceasta lume.
Sursa: http://caleasprecasa.uv.ro
