Copile, inca nu
Din cand in cand intreb cuprins de teama:
“Iubite Doamne, ce vrei de la mine?”
Iar glasul Lui duius curand ma cheama:
“Stai linistit, de vrei sa-ti mearga bine.”
Adesea mii de ginduri inima-mi framanta,
Si ziua mi se face mai vesteda si sumbra.
Atunci aud o voce candida si sfanta:
“Copile prea grabit, hai stai un pic la umbra!”
“Am pentru tine planuri si le cunosc prea bine,
Si lucruri minunate stau gata sa se-arate,
De poti sa le primesti si sa te-ncrezi in Mine,
De poti avea rabdare, ti le voi da pe toate.
Te voi aduce tandru, de mana, mai aproape,
Si te voi creste mare, mai sus si mai curat
Ce n-ai sperat vreodata, ce-n minte nu-ti incape,
Eu iti voi da vecia in dar nemasurat.
Dar mai presus de toate, as vrea sa stii, copile
Esti cel mai scump, din tot ce-i pamintesc.
Erai al Meu de mult, esti scris in dalbe file.
Si-ti spun fara sfiala: COPILE, TE IUBESC!
Am pentru tine lucruri puse de-oparte,
Si sper sa intelegi ca darul ce-l primesti,
Nu-l poti avea prin truda in zilele-ti desarte,
Si nici prin voia firii, sau mintii omenesti.
Sunt bunurile slavei fara pret si numar.
Dar nu e gratis viata ce ti-o ofer in dar.
Am suferit rusinea, si am purtat pe umar,
Povara vinei tale, o cruce pe Calvar.
Nu te sili copile, sa fii mai bun prin tine,
Ca n-ai nici o putere in bratele de lut.
N-ai cum plati viata prin facerea de bine.
O vorba spune numai, si vin sa te ajut.
In palma Mea copile esti scris pe veci, Amin!
Sa nu uiti rana asta, ca mi-ai facut-o tu.
Dar sa nu-ti pierzi curajul cand totu-i anodin;
Cand iti soptesc in taina raspunsul: “INCA NU!”
autor necunoscut
redare, izbuc 2007
