METROPOLA MIREASA
Neprihanire lina, cetate de tarziu,
Oaza de cer ne-atins de inserare,
Umblet in ritm curat de aur straveziu,
Lumina plina peste toti si peste fiecare.
Inegalabila si pura-ti fluturi voalul,
Eterna revenire la fara de hotar,
Rau netulburat, curat iti salta valul,
Unda luminoasa de ambra si clestar.
Sublim aseaza Mielul stele pe fruntea ta.
Alba, de nea ti-e haina de in stralucitor,
Latenta fara timp, peste un nou pamant,
Inefabila metropola de vis si dor,
Mireasa-n univers, te caut si te cant.
Izbuc iunie 2002
