PAHARUL TĂ‚U ȘI PAHARUL MEU
Paharul durerii când pare prea greu,
Când nimeni nu-ntreabă de sufletul meu,
Mi-ajunge să știu că Å¢ie îți pasă,
Simt asta din pacea ce-n valuri se lasă
Mai multă, mai dulce și mai minunată
De cât am putut gândi eu vreodată.
Planeta aceasta ostilă și rea
N-ar avea de unde un așa dar să dea;
Dar știu că pe aici și Tu ai trecut,
Pe Tine nespus mai intens Te-au durut
Trădarea, minciuna și vorbele grele,
Deși n-ai meritat niciuna din ele.
Tu totuși pe toate umil le-ai primit
Ca eu să privesc și să fiu întărit
Și astfel să pot pe deplin să-nțeleg
Că prețul cerut ca să fie întreg
Înseamnă să gust din fantasticul har:
Un strop minuscul din cumplitu-Å¢i pahar…
Sursa: http://prologos.sapte.ro/