Ridica-ma, Doamne!
Autor : Anisoara Enea – Roman
Ridica-ma, Doamne, peste-a lumii vedere
Înalta-mi privirea la tronul Tau sfânt
Ca inima sa nasca în tacere
O rug-a pacatosului înfrânt…
Atinge-ma, Doamne, cu focul iubirii Tale
Caci vai de mine! Sunt un om pierdut!
Si locuiesc ‘n-aceasta vale
A… pamântului… de silnicii umplut…
Ridica-ma, Doamne-n atmosfera cereasca
Ca ochii mei sa vada pe Împaratul
Cel plin de slava Lui dumnezeiasca
Cum n-ar putea avea-o altul!
Si lauda duhovniceasca
A serafimilor, sa prind-a mea ureche
Ca sufletul în pocainta sa renasca
Cainta… fara de pereche!
Vai de mine! Sunt un om pierdut!
Caci sunt un om cu buze necurate!
Si nicaieri, altundeva pentru trecut
Eu n-as gasi iertare, bunatate!
Atinge, Tu, Doamne, cu focul iubirii Tale
Si gura mea, si buzele mele!
Sa straluceasca pentru ceruri cristale
Când ispasire-am gasit pentru ele!
Ridica-ma, Doamne-n atmosfera cereasca
Si ochii mei sa vada pe Împaratul
Cel plin de dragostea dumnezeiasca
Cum n-ar putea a ma iubi un altul!
Atins de dragostea mântuitoare
Da! „Iata-ma! Trimite-ma!”, sa spun
Un ucenic în marea Ta lucrare
Cu fratii mei la seceris s-adun!
