Priveliste
Ce este aceasta zidire pe care-o inaltati
din caramizi de iubire si fapte
printre ruinele lumii?
Va fi un loc al rugaciunii
in care-ti scoti incaltamintea din picioare?
Va fi un templu sfant si un exemplu?
Sau poate ca va fi o punte
peste abisuri si insingurari;
Sau poate o corabie
facuta dintr-un masiv de plan dumnezeiesc
pentru atingerea tarmului ceresc…
Sau va fi o floare imensa
rasarita ca intr-un desert…?
Petalele ei vor lua chip cu dalta
cu sabia si cu plugul,
o petala de cuvinte, o petala de jertfe…
Parfumul ei e parfumul iubirii
pe care l-ati adus de la cruce,
in vase de aur cu nespusa grija
pentru ca trecerea printre pietre
sa nu le rastoarne…
Oricum ar fi, va fi de fapt priveliste
pentru oameni si pentru ingeri,
tot ceea ce voi veti zidi pe dinauntru
si nu va sti nimeni cata sudoare
va fi pusa la radacina fiecarei frumuseti
nepieritoare…
Si nu va intelege nici un ochi
cum din durere si straduinti jertfitoare
se va plasmui o casa de piatra
pentru vesniciile viitoare…
Fie deschise pentru voi
toate ferestrele,
toate fantanile,
iar tot ce e greu si urat
sa se topeasca in caldura iubirii lui Hristos
in care va creste tot ce e bun,
adevarat si frumos…!
