Intinde-Ti mana
Intinde-Ti mana spre binecuvantare
Doamne,
Ei sunt rodul prea iubit si scump
al jertfei Tale iubitoare,
si Tu ii vei purta pe aripi de biruinta
prin negurile lumii
inspre locasurile Tale…
Si ei, de Tine binecuvantati
de astazi
din glasul Tau se vor desprinde
trimisi sa-Ti implineasca voia…
Din binecuvantarea Ta
sa aiba-acea putere de-a privi
spectacolul vietii pamantesti
sa poata suferi inselare si lipsuri…
Toarna-le credinta in vasul lor curat,
ca sa-i legi impreuna in snop leganat
alaturi de toti iubitii Tai fii
sa fie purtati in dragostea Ta pana cand
intr-o zi vei spune "De-ajuns"…
Destula asteptare,
destula amaraciune…
Acelor ce-n binecuvantare s-au prins,
le vei da dor de ceruri aprins
tarie si foc de ne-nvins,
si-apoi cununa de stele si cant de lumina
spre poarta din ceruri
ce azi pentru ei s-a deschis!
