El si ea
Doamne, aici sunt doua forme de lut:
EL, cu-infatisarea puterii, hotarat,
demn, increzator,
pregatit pentru orice batalie, curajos,
stiind sa se uite pe sine,
gata sa spuna raului rau si binelui bine,
vrednic s-adune si intelept ca sa risipeasca,
cu fruntea inundata de lumina cereasca,
cu ochii deschisi, cu gandul curat,
cu bratele ridicate a ruga,
cu picioare ce stiu sa alerge, de unde sa fuga…
si EA – marturisindu-si nevoia de el
ca o planta agatatoare,
cu farmecul frumusetii si mireasma gingasiei,
aducatoare de liniste si incredere,
rabdatoare ca o fecioara asteptatoare,
cu rezerve de spirit, cu lacrimi si zambete,
imbracata in neprihanire,
cu ochii ca doua fantani de iubire,
cu fruntea plina de dor,
cu obraji invapaiati de credinta,
si limba neobosita purtatoare de chibzuinta,
gata s-asculte si sa indrume
plina de roduri alese si de fapte bune…
Iata Doamne, aici inaintea Ta
cele doua forme de lut pe care Tu le-ai facut,
Sufla-le Tu in nari
suflarea Ta dumnezeiasca
binecuvanta-i si-i fa un singur trup,
o singura viata,
si leaga-i strans laolalta, asaaaaaaa…
si-acum priveste:
Doamne, slava Tie, minune,
Acum toate sunt bune!…
