Mulțumesc pentru pâine
În bobul plin al paiului de grâu,
Ce unduiește-n valuri ca un râu,
Ai pus belșugul zilnic necesar
Ce umple tot mereu al meu pahar.
În fiecare zi pe masă-mi dai…
Și fie că o frâng, sau de o tai,
Pâinița-i caldă, bună de mâncat
Iar eu să-Å¢i mulțumesc n-am apucat.
Când nu e moale și s-a învechit
Cu ochii triști, cu glas nemulțumit
Cerșesc din nou, așa… ca apucat
O pâine caldă, bună de mâncat.
De mană încă lipsă nu am dus,
S-a coborât, venind din cer, de sus
De îngerii cei sfinți cernută-n mori
Și revărsată-n ploaie, printre nori.
O, Tată drag, doar bucurii de Rai
Mereu, cu mână largă vrei să-mi dai
Să împărțesc și eu cu cei lipsiți
De lupta vieții mult prea chinuiți.
Când și eu dau, la mine e belșug
Și nu degeaba ară al meu plug
Căci tot ce-ofer revine înapoi
Dar nu atât, ci… înmulțit cu doi.
De teama mă cuprinde într-o zi,
Și mă-ndoiesc că hrana va mai fi,
Tu ai promis că pâine voi avea
Până când Domnul vine să mă ia.
© Viorel Dascalu 2010
www.vioreldascalu.ro
