Așteaptă oamenii de toate
Și stau cu ochii prin ferestre
Când timpul trece ca pe roate
Iar privitorii … n-au prins veste.
Copiii-așteaptă tinerețea
Și anii cei frumoși ca visul,
Dar se-ntâlnesc cu bătrânețea
Când toate le-a-nghițit abisul.
La pensie râvnesc adulții
Gândind că fi-va mult mai bine
Și n-au timp să mai vadă munții
De unde ajutorul vine.
Așteaptă unii ca să facă
Garajul la mașina nouă,
Și se tot plimbă pe la bancă
Nevrând să-mpartă pâinea-n două.
Așteaptă alții vremi mai bune
De pace, liniște sau soare
Și cred c-atunci or să adune
Comori… din cele pieritoare.
Cei mulți ar vrea o casă nouă
Să locuiască viața toată
Și-ncep c-o cameră sau două
Sfârșind în vilă-ntortocheată.
Așteaptă mult… și-așteaptă multe
Deși cei mulți nu știu ce vine
Și cei ce știu… primesc insulte
Când zic că nu va fi mai bine.
Tu, omule, ce-aștepți în viață
Și ce dorești să se întâmple?
Privești spre Cer, îl ai în față?
Clepsidra-i gata să se umple.
Aștepți pe Domnul; sau nu-ți pasă;
Ești preacurat; sau ai vreo vină?
Ești pregătit să-L ai la masă
Că El e gata să revină.
© Viorel Dascalu 2010
Cu permisiune
Sursa: www.vioreldascalu.ro
