Alo?…
Aici e pamanteanul caruia ii porti de grija
Si tocmai m-am intors de la inmormantarea ultimului vis.
La noi e vremea terna si urata, ploua,
Iar cerul pare tot un gri abis.
Stiu ca e cam tarziu sa facem cunostinta,
Dar mi-ar placea sa vii inca o dat-aici.
Am ignorat de multe ori ca-mi porti de grija
Si stiu ca n-as putea vreodata sa ma revansez.
Stiu, am fost rau, uituc si chiar penibil,
Uitand de multe ori sa te apreciez.
Si niciodata nu am multumit ca tu existi,
Credeam ca totul este-al meu, mi se cuvine,
La urma urmei, tu esti inger, eu sunt om
E datoria ta sa stai mereu pe langa mine.
Probabil au fost visele prea multe
Si goana de iluzii pamantesti.
Orbit in cursa mea nebuna dupa cioburi
Te-am ignorat, desi tu ma pazeai atent.
Dar uite, astazi am ramas de tot prea singur,
Si stiu, sunt ipocrit, dar mi-am adus aminte ca existi.
Da, realizez tardiv ca tot ce-am cautat au fost emotii goale,
Pana si visul care sta acu-n-mormant
A fost o forma fara fond, ambitie desarta…
………………………………………………………………..
De nu vrei sa-mi raspunzi acum sau alta data,
Am sa-nteleg. Eu prea de tot am fost lipsit de caracter.
Stiu c-ai plecat Acasa, langa Tata,
Acolo unde eu probabil n-am s-ajung nicicand:
In cer.
Daca m-auzi, as vrea sa stii ca-mi cer iertare:
Ar fi nevoie sa ma ierti, dar nu cred c-ai sa poti,
Acum inchid. Raman aici jos, singur,
Un pamantean cu visele ce au murit.
“Alo?…
Sunt ingerul care-ti poarta de grija.
Nu te-ngriji, ma-ntorc la tine:
Eu te iubesc prea mult ca sa te pot uita.”…
Diana Sarpe
