I S U S

Vorbește-mi de Isus, e-atât de bine
S-adun mereu silabă cu silabă,
Să scriu pe cer un nume cu o rază
Și-n inimă să scriu adânc, iubire.

Mai spune-mi vestea aceea minunată,
Inima mea ar vrea mereu s-asculte
Rostirea numelui mângâietor, Isuse,
Cu vocea blândă, caldă și curată,

Cum S-a născut în ieslea unui veac
Ca într-o inimă de om neferecată,
Ce mult aș fi dorit și eu de-ndată
Să cercetez în stele ca un mag.

Vorbește-mi de Isus, e-atât de bine
Să-mi bată inima în ritmul umilinței,
Păstor de-aș fi în staulul credinței
l-aș aștepta să vină și la mine.

Spune-mi mereu cum m-a iubit Isus,
Prea multe zile n-am știut iubirea.
Să-ți fie-ncununată-n adevăr vorbirea
Și nu lăsa nici un cuvânt nespus.

…………………………………

N-ajunge-o viață câte sunt de spus
Și ziua se apleacă iar spre noapte.
Rămâne doar o cale mai departe:
Mântuitorul tău – Hristos Isus!
            Gabriel Rusu, „Șansa eternității”, pag. 44

Sursa: www.intercer.net