Ruga tâlharului pocăit
Când vei veni cu miile de îngeri,
Cu zeci de mii pe argintiul nor,
Când vei seca șuvoaiele de plângeri
Și orice chin și orice fel de dor,
Când serafimii Îți vor da mărire,
Cu fețele de fulger și de vis
Și când a noii lumi nemărginire
Va licări în ochiul meu deschis,
Când oamenii s-or veșteji de groază,
Cu mintea rătăcită alergând,
Să nu mai simtă candida amiază
A revenirii Tale pe pământ,
Când idolii din inimi și din lume
Vor fi zvârliți în al rușinii val
Și, Doamne, atunci când numai al Tău nume
Va fi-nălțat pe buze, triumfal,
Când te-oi vedea în alb ca de zăpadă,
Cu slava câștigată jos la noi,
Când cei ce te-au străpuns or să Te vadă
Ca Dumnezeu al veacurilor noi,
Când voi privi în palma Ta de carne
Rănită de păcatul meu amar,
În ziua când nimic n-o să mai sfarme
Iubirea Ta pentru un biet tâlhar…
Da, vei veni atunci și mulți cu Tine,
În jurul Tău vor căuta să stea,
Adu-Å¢i aminte, Doamne, și de mine,
Când vei veni-n împărăția Ta!
Sursa: www.florinlaiu.com
