Lehamite
De: Florin Laiu
Trudim pe o planeta de pacate…
O moarte vie staruie in toate
Si ne grabim spre tinte ce nu stim,
Spre-al lumii obosite tintirim,
Infometati de mila si dreptate.
Daca ti-e sete,apa nu e apa,
Aerul lumii pute si inteapa.
Avem in schimb minciuna si-alte boli,
-Ospiciu sferoid intre doi poli! –
Poftim si adapteaza-te sau crapa.
Sarmana lume,vesteda gradina,
Cosmar apocaliptic de rugina
Si de taciune-n paine si de jar ;
In loc de ploaie, un potop amar
Si niciodata pace si lumina…
Se fura pe amiaza si se minte.
Totul e stramb,dar mergem inainte
Si nimeni nu intreaba pana cand.
Toti oamenii se cumpar si se vand,
Si angrenajul merge intr-un dinte.
Mai cocosati din zi in zi ne-ntoarcem,
Chiar noptile de orice vis le stoarcem,
Totu-i dracesc,nici sfantul nu e sfant
Si vreti sa mai ramanem pe pamant,
Sa-i recoltam cuilinii si sa-i toarcem!
Sa vina Domnul sa ne dea salvare,
Sa puna iar planeta pe picioare.
Si fiindca ea nu-i singurul bolnav,
Si nu doar trupul nostru este sclav,
Sa toarne-n suflet Duh de vindecare.
