La ziua de naștere a unui tânăr
Sunt plin de idealuri și grăbit
Să mă înalț spre soare și spre stele,
Sau să cutreier mările, uimit,
Să smulg naturii tainele ei grele.
Spre infinit mă urc, ca o coloană,
Din muntele nădejdilor adânci;
Și inima-mi tresare-arteziană
În curcubeu de vise peste stânci.
Aș vrea să fiu ca tata, priceput,
Sau chiar mai mult, un brav electronist,
Sfințind tot anturajul meu, tăcut,
Printr-un exemplu demn și altruist.
Sau, poate, mai degrabă, vreau s-ajung
Predicator al ultimei solii;
Prin noaptea de păcate, să străpung,
Cu sulița luminii, zeci de mii!
Ajută-mi Doamne, ca spre slava Ta,
De astăzi înainte, să trăiesc,
Spre planul Tău, în loc de voia mea,
Mă rog și cred, învăț, mă pregătesc.
Că știu că pe pământul înnoit,
Tu îmi vei da mai mult decât se știe,
Ce pentru Tine astăzi am jertfit,
Vei da de șapte ori în veșnicie.
Sursa: www.florinlaiu.com
