La rugăciune
Cum stai în fața Domnului măririi?
Ce gânduri te încearcă și ce grai?
Același glas mai sus de glasul firii
Îți poruncește azi ca la Sinai.
Cum stai în fața Regelui dreptății
Când Daniel cel scump și preaiubit,
Schimbând fără să vrea culoarea feții,
Căzu înfricoșat și-ncremenit?
Ce simți când îți vorbește glasul Său
Ca vuietul oceanelor întinse?
Când se arată întinsul curcubeu
De taine al străvechii-Apocalipse?
Păzește-ți pașii când te duci la Templu
Și adu jertfă sfântă, înțeleaptă:
Tăcere, ascultare și exemplu
De dragoste, de pace și de faptă.
Nici vitele nu trebuie să pască
În locul închinat lui Dumnezeu,
Cu mult mai mult în casa împărătească
Să fie stăpânit copilul tău.
Să fii curat la trup și în intenții,
Să vii s-asculți, nu doar ca să vorbești,
De câte ori te rogi, fără pretenții
Pentru aleșii slujbei îngerești?
Să nu-ntârzii la ceasul rugăciunii,
Să fii atent și foarte serios,
Nu te grăbi să pleci ’napoi ca unii
Ce nu se simt în pace cu Christos.
Smeriți-vă genunchiul, cu tot greul
– Respectul mai adânc găsește loc –,
Nu stați înțepeniți ca fariseul,
Căci rugăciunea nu-i un fel de joc.
Ia-ți hotărâri să-ți potrivești dieta
Ca Domnul să te-ajute să mai crești,
Învață chiar de astăzi eticheta
Sfințeniei din curțile cerești.
Iar dacă ești chemat ca să vorbești,
S-aduci o hrană sfântă și curată;
Cu har și adevăr s-o pregătești,
Cu gust de-nțelepciune și sărată.
Să nu vii fără scop la adunare,
Să nu pleci fără țintă înapoi,
Ci să cinstești solia salvatoare,
Ca să reziști în ziua de apoi.
Sursa: www.florinlaiu.com
