Îngerul îmi vorbea
Autor Florin Laiu
Vezi tu cât sânge răbdător a curs,
Cât sânge iubitor, fierbinte,
Câtă blândețe este-n firea Înțelepciunii?
Vezi tu, fiul omului?
Vezi ce amare sunt: păcatul tău,
Greșeala ta, idolii tăi, păcatul…?
Vezi tu ce dulce-I este harul?
Vezi tu, fiul omului?
El e Iahwé din rug, e Împăratul,
E taina-n care trebuie să crezi.
Vezi tu unde-ai ajuns și cine-i El?
Vezi tu, fiul omului?
Întoarce-te, avântă-te înapoi!
Nu simți aici nimic care te-ndeamnă?
Nu te privește-aceasta și pe tine?
Noi, stelele fierbinți și sfinte,
Ne-acoperim și ne cutremurăm
Și ne-nchinăm cu totul și cu totul.
Dar voi…, de ce? Noi nu putem pricepe.
Vezi, tu, care-i mărirea, slava, cinstea?
Vezi tu care-i puterea și în ce stă?
Privește și învață lecția lui Christ,
Pe urmele oilor, pe poarta aceea, afară,
Privește crucea mult mai mare, nevăzută,
Pe care I-ați răstignit sufletul!
O, vezi ce înaltă și adâncă-i crucea aceea,
Și nu mai păcătui, fiul omului!
Paștele acesta fie-ți sărbătoare
În fiecare zi. Privește Mielul,
Căci tu L-ai junghiat,
Că jertfa
Mai mult îți place decât ascultarea
– Dar El a ascultat.
Privește-L iar; iertare și-ndreptare
După dreptarul sfânt și bun și drept,
Nu poți avea decât privind la El,
Prin ochelari de lacrimi și de duh,
Privind atent, hrănindu-te din Miel.
Când ai căzut, Lui nu i-a trebuit
Ceasuri întregi să ia o hotărâre.
Tot nu-nțelegi că Domnul te-a iubit,
Când ai căzut în râpa răzvrătirii,
Rostogolindu-te-n călcări de lege,
Și-n depărtări de brațu-I fericit?
Jertfește-ți dar și tu acele planuri
Ce nu ajung la ținta Crucii Lui.
Privește iar și umple-te de ceruri,
Aruncă-te-n oceanul vieții Sale,
Căci altă cale nu-i.
Octombrie 1978
http://www.florinlaiu.com/poezie-azs-militanta/blog.php
