Frați
Autor Florin Laiu
Iisus a fost un tânăr ca și mine,
Nu prea școlit, un tip provincial,
Să poată străluci cu-atât mai bine
În veacul Său de sânge și de bal.
A coborât din glorii de netimp,
Cu soarele în suflet să ni-l toarne,
Fără să poarte titluri, fără nimb,
Doar cu iubirea-I fulgerând prin carne.
El a lăsat palatul de lumină
Și porțile Edenului cel sfânt
Pentru oița rătăcită-n tină,
Pentru risipitorul care sunt.
Ca Iosif, bucuros de întâlnire,
El a venit la noi, la frații Lui,
Flămând după o vorbă de iubire,
Și să ne-aducă pâinea cerului.
El a venit cu nemurirea-n palme
Ca s-o împartă zilnic printre noi,
Ca să primească bice și sudalme,
Și-o cruce veche pentru chinuri noi.
Minune-i să poți crede-așa iubire,.
Dar adevărul ei îl poți afla
Când, ca Iisus purtând bunăvestire,
Te duci să-ți cauți frații-n lumea ta.
Să-l cauți pe cel mic, risipitorul…
– Poate dreptatea ta l-a-ndepărtat! –
Ah, caută-ți prin lume frățiorul,
Împotmolit în vicii și-n păcat.
Căci va veni o zi, când Tatăl tău
Te va-ntreba de toți acești copii.
O, dacă ești născut din Dumnezeu,
Caută-i azi sub roșcovi, prin pustii!
Ce zi va fi aceea când, schimbați,
Risipitorii s-or întoarce-acasă,
Când Fratele mai mare între frați,
Preamulțumit le va întinde masă,
Când Tatăl, buvuros, îi va cuprinde
Pe toți copiii într-o-mbrățișare!
Vino cu mine, frate și părinte,
Să-i căutăm pe-ai noștri-n lumea mare!
București, august 1991
Sursa: http://www.florinlaiu.com/poezie-azs-militanta/blog.php
