Crez adventist
Autor Florin Laiu
Nu este-n lume cântec mai frumos
Decât făgăduința Revenirii,
Rostită-n seara Cinei de Christos,
Șoptită de pe rug de toți martirii.
Nu este-nvățătură mai perfectă,
Și nu găsesc mai fericit extaz,
Decât în sfânta linie directă,
Pe frontul ce mă ține veșnic treaz.
Speranța mea e cântec drag de leagăn,
Și imnul triumfal al dimineții.
E rug nemistuit, care se leagă-n
Adânc cu rădăcini din toți Profeții.
Nu este ceas mai plin de privilegii,
Decât acesta-n care pot să mor,
Zărind aproape răzbunarea Legii
Și secera lui Christ sclipind în nor.
El va veni, știu bine c-o să vină,
Mai sigur decât ziua următoare.
De cântu-acesta inima mi-e plină,
Și toată calea mea e numai soare.
Eu arborez pe orișice grandoare,
Pe orice înălțime, cântul meu,
Ca semn modest că-n lumea-nșelătoare
E suveran a toate Dumnezeu.
Cântarea mea de astăzi va străpunge,
Cu duhul ei, sistemul antihrist.
Trăiesc în cer ’nainte de-a ajunge;
De când știu acest cânt, nu mai sunt trist.
Nu este-n lume sens mai plin miez,
Decât către Calvar, cu crucea-n spate,
Să cânți și să proclami străvechiul crez
În timp ce noaptea încă se mai zbate!
Martie 1985
Sursa: http://www.florinlaiu.com/poezie-azs-militanta/blog.php
