Cântec de neofit
Autor Florin Laiu
În noaptea lumii-am rătăcit prin ceață
Și de credință n-am avut habar.
Dar s-a făcut deodată dimineață,
În suflet s-a aprins o nouă viață,
Când am primit o Biblie în dar.
Iubiții mei s-au depărtat de mine
De când pe calea nouă am pornit.
Dar eu, iubind poruncile divine,
Crezând în Salvatorul care vine,
Noi frați și noi prieteni am găsit.
Dezamăgit de crezurile lumii
Și de biserici care mint și dor,
Am părăsit trecutul de renume,
Și chiar prezentul, cu sclipiri postume,
Ca să mă-ndrept direct spre viitor.
Am îngropat în apă orice vină
Și eul vechi la care mă-nchinam,
Ca să slujesc pe Domnul în lumină
Și să cunosc salvarea Lui deplină,
Doar prin credință, ca și Avraam.
A Domnului să fie slava toată
Și-a Mielului, în veac de veșnicii,
Pentru viața mea răscumpărată
Și pentru nemurirea fără plată,
Ce am găsit-o clar în profețíi.
Sursa: http://www.florinlaiu.com/poezie-azs-militanta/blog.php
