Amin

Este minunea întreitei vești
Ca adventist să mori sau să trăiești.
 
Credința sfântă nu e zid de ghips
Ci luptă mare ca-n Apocalips.
 
Iar eu credeam că poți să te strecori
Pe lângă urme de biruitori.
 
Și, necălcând pe urma lui Iisus,
Mă bucuram că nu-s pe cruce pus.
 
Ah, îmbătat de-a lumii gălăgie,
Mă bucuram că Domnul întârzie.
 
Dar nu e drept să mai gândesc așa
Când trec atâtea vieți prin fața mea.
 
Veniți călăi, mai bateți, dar, un cui,
Să se lărgească-mpărăția Lui!

Mai 1977

Sursa: http://www.florinlaiu.com/poezie-azs-militanta/blog.php