Adamica
E visul meu sa-Ti preainalt cantare,
Stropi de topaz pe-azurul vechi de sange,
Ca nu-Ti gasesc, Iubite, – asemanare;
Oglinda carui vers Te va rasfrange?
Tu ai rabdat trufia noastra cruda,
Salbaticia unui duh din hau.
Si sufletul meschin cu talpi de iuda,
Tu l-ai iubit mai mult decat pe-al Tau.
Eu, Gradinarul pitulat in moarte,
Nu Te-am recunoscut cand ma rugai,
Dar printre pomi strigand ai mers departe
Si-acuma stiu, Iisuse, Tu erai.
Florin Laiu.
