Vino, Doamne!..

Oh! Vino, Doamne, vino mai de graba
La poporul Tau, ce mereu se intreaba,
Cand v-a fi venirea, pe-al cerului nor,
Inconjurat de ingeri, mii de mii, in cor?

Geme-azi si suspina de uraciuni multe
Copiii Tai sinceri ce vor sa Te-asculte,
Zilnic varsa lacrimi, ei pe altarul sfant
Cand de straja stau veghind la Cuvant.

Sus pe ziduri suna ca cetatea-ntreaga
Al trambitei sunet, clar toti sa-nteleaga;
Viata sa si-o scape alergand prin fuga
Gasind adapostul, doar in simpla ruga.

O! Vino, Doamne, poporul Te-asteapta
Sa implinesti Cuvantul profetic in fapta,
Si sa-nchei lucrarea, in planul mantuirii
Ducand din nou omul, in culmea fericirii.

Cand viata eterna din nou va cunoaste,
Cand Edenul scump, il vor recunoaste,
Ca patrie-a lor scumpa pentru vesnicie
Vor exprima multumirea-n plina bucurie.

Prin cantari de lauda, Te vor prea-mari
Si-n imnuri prea-sfinte-n cor vor glasui,
Despre-a Ta iubire, cum sus, la Calvar
Te-ai pus ca Garant, pe cruce prin har!

   Flavius Laurian Duverna
         04 Februarie, 2008