Spre inaltimi
L-a Ta chemare, ce-n iubire
M-ai invitat cu glasul bland,
O, Isuse drag, Tu ca-ntarire
Imi dai puteri, fiind plapand.
Si voi urca, sus spre-naltimi,
Tot mai aproape, catre Tine,
Scapat din negre intunecimi
Prin harul sfant care ma tine.
Sa fiu cu Tine-n veci de veci
In orice vreme si-ori si unde,
Si prin necazuri, de ma treci
Puterile-mi, n-or fi plapande.
Si mult mai sus, inspre zenit,
Sa ma indrept spre tinte noi,
Spre rugu-arzand, nemistuit
Ce-nalta-n flacari, viu suvoi.
S-ascult glasul sfant, ceresc
Ce-n susurul linistit cheama,
Sa leapad tot ce-i pamantesc
Sa m-apropii neavand teama.
Caci Doamne, Tu ma iubesti,
Si-ai coborat din slavi senine,
Din viata Ta, sa-mi daruiesti
Sa pot sta vesnic langa Tine!
Flavius Laurian Duverna
26 Martie, 2008
