Sedeam trudit…

Sedeam trudit…

Sedeam trudit la o fantana
Si apa vream sa scot din ea,
Si mi-ai intins Isus o mana
Cu apa vietii, pentru-a bea .

Cu dragoste m-ai indemnat
Sa beau din ea cu bucurie,
Caci cel ce bea, e-asigurat
Si sete lui, n-o sa-i mai fie .

Caci acea apa s-o preface
Intr-un izvor lin de apa vie,
Care tasnind se va desface
Curgand in marea vesnicie .

Si-am inteles c-aceasta apa
Era Cuvantul Tau cel sfant,
Ce lumea intreaga o adapa
De veacuri pe acest pamant .

El, din al Sau nesecat izvor
De mii de ani, curge mereu,
Spre-a stinge setea tuturor
Celor ce cred in Dumnezeu .

El este acea apa, fara plata
Care-o oferi, la toti in dar,
Prin jertfa Sfanta si curata
Pe crucea cea de la Calvar .

   Flavius Laurian Duverna
     10 Mai, 2007