O, toamna !

O, toamna!

O, Toamna, anotimp dorit
Bogat in roduri, plamadit,
Cu-al tau mister neinteles!
Cand vine timpul de cules
E pregatire-n freamat mare,
Ca e timp bun de recoltare,
Si-n rodul muncii-agonisite
Se-adun’sufletele mantuite.

O, Toamna, acum ma-mbii
Spre roadele coapte, tarzii,
Sa merg de grab sa le adun,
Sa le transport si sa le pun
In spatii sigure la uscatura,
Ferite de locuri cu udatura,
In glas de cant sa le sortez
Si-asupra lor sa priveghez!

O, Toamna, mult intarziata,
Cu patos fierbinte asteptata
De-ai Domnului urmasi iubiti
Ce trec prin aspre suferinti,
Timpul e-acum de recoltat,
Dar si alt timp, de semanat,
Si cei ce seamana si plang,
Cu bucurie, roadele strang!

O, Toamna, cand e toamna,
E timpul ploile sa-si cearna
Din vazduh norii plumburii
Peste gradini, peste campii,  
Ca roadele toate sa creasca
Si coacerea sa implineasca,
Un prilej scump de bucurie
Sosit prin Ploaia cea Tarzie.

    Flavius Laurian Duverna
       07 Octombrie, 2007