Lumea noua
Cand Dumnezeul Creator
Lucrarea Sa Si-a terminat,
Atunci in randul lumilor
A fost inclus omul creat .
Cu minte si cu-ntelepciune
Dotat de marea Providenta,
A fost privit ca o minune
In planul sau de existenta .
Lucrare noua, constatata,
Distincta prin natura sa,
De ambe sexe fiind creata
Ea Universului se-nfatisa .
Si lumea de un ordin nou,
Creata, avand fagaduinti,
A raspandit un larg ecou
In randul ingerilor sfinti .
Un interes adanc si mare
Prin Univers, a fost trezit,
Si lumile puse in miscare
In proslaviri au izbucnit .
Si cantari noi de bucurie
Au anuntat crearea lor,
Intrand in marea vesnicie
Prin dragostea, a tuturor .
Conducatori ai lumii noi
Adam si Eva, acoperiti,
De-o aureola, amandoi,
Erau cuprinsi si-nvaluiti .
Era vesmantul de lumina
In care Adam incoronat,
In Eden, mandra gradina
A fost ca Rege declarat .
De Dumnezeu, ei asezati,
In Casa lor cea pregatita,
Ambii-au fost binecuvantati
Ca o familie, in veci unita .
Stapani ai noului pamant
Li s-a supus orice faptura,
Si-n ascultarea de Cuvant
Aveau o norma de masura .
Si, in minunata lor gradina
Au fost supusi la o testare,
De-a sta in ordinea divina
Prin o porunca probatoare .
Caci numai dupa biruinta
Examenului prin incercare,
Ei obtineau fagaduinta
A vietii cea nemuritoare .
Si pentru timp si vesnicie
Stateau in veci biruitori,
Caci ei nu trebuiau sa fie
Examinati de doua ori .
Desavarsiti prin ascultare
Ei viata lor, isi continuau,
Conform vointei creatoare
Si vesnic tineri ramaneau .
Caci fructele pomului vietii
Aveau menirea sa-ntretina,
Vigoarea sfanta a tineretii
Cuprinsa-n ordinea divina .
Astfel, puteau sa cunoasca
Ca-n Universul minunat,
Puterea cea Dumnezeeasca
Spre slava-I sacra i-a creat .
Flavius Laurian Duverna
16 Aprilie, 2007
