Iluminare
Cand iubirea-ti lumineaza
Inima, si suie spre innoire,
Un curent atunci pulseaza
Nascand, clipe de fericire .
Ea-nlocuie starea fireasca
Din omul vechi, catre Isus,
Care in firea pamanteasca
S-a umilit, si-a fost supus .
Cand iubirea-ti carmuieste
Pe valuri mari barca vietii,
Atunci dorintele impleteste
Sperante in zorii diminetii .
Daca in noaptea cu furtuna
Te-ai zbatut sa nu te-afunzi,
De nu erai cu ea impreuna
Puteai sub val sa te cufunzi .
Cand iubirea influienteaza
Mersul vietii spre mai bine,
Ea pasii tai ti-i indrepteaza
Sa umbli pe carari divine…
Atunci vei fi chiar alinare
Pentru dureri si suferinte,
Un balsam spre vindecare
Adus din dulci fagaduinte .
Cand iubirea-ti calauzeste
Intentii, ganduri sa impaci,
Atunci pe sine se jertfeste
In toate cate-n juru-ti faci .
Nu vei mai fi ca si-o arama
Sau un chimval zanganitor,
Care prin sunete el chiama
Sa-si spuna laudele in cor .
Cand iubirea-n tot primeaza
Si ii dai locul cel de frunte,
Atunci fiinta-ti guverneaza
Principiu-n trebile marunte…
Puterea-i sfanta, jertfitoare,
S-o arata in rodul credintei,
Caci prin mareata iluminare
Pasesti pe drumul biruintei .
Flavius Laurian Duverna
28 Septembrie, 2007