Darul lui Dumnezeu
Dand pe unicul Sau Fiu
Dumnezeu ne-a daruit,
Cerul intr-un singur dar
Pentru ca El ne-a iubit .
Zi de zi, prin al Sau dar
Peste noi El isi revarsa,
Nesecabilul rau al vietii
Ce nu are cale-ntoarsa .
Si-orice floare colorata
Cu al ei parfum placut,
Care viata ne-o incanta
Intra in darul ce-a facut .
Mandrul soare maiestos,
Luna cea stralucitoare,
El le-a asezat pe ceruri
Prin puterea-I creatoare .
Nu poate fi nici-o stea
Care-n noapte licareste,
Sa nu fie-n grja-I sfanta
Cand cerul impodobeste .
Si pe-ntinsu-i firmament
Cand privesti extaziat,
Gandul tainic iti sopteste:
,,Din iubire, Le-a creat!’’
Nu exista nici-o sursa
Foamea zilei sa-ntretina,
Ce El, sa n-o fi facut-o
Viata s-o poata sustina .
Astfel, in plante a sadit
Corpusculul viu al vietii,
Care-a fost si este inca
Dorul scump al tineretii .
Prin regnul cel vegetal
Viata are al sau traseu,
Intregind in lant vointa
Scopului lui Dumnezeu .
Caci emblema lui Isus
Peste orice din natura,
Straluceste in puterea
Darului peste masura .
Totul e-acum cu putinta
Omului spre-a fi salvat,
Prin Darul Intelepciunii
Cel ce-a fost crucificat .
Unic Fiu de Dumnezeu,
El a fost jertfa pe cruce!
Viata cea nemuritoare,
Lumii-ntregi de a aduce .
Flavius Laurian Duverna
25 Septembrie, 2007
