Biruinta
Isuse Doamne, ce-ai gasit singura cale
Sa porti asupra-Ti, vina noastra grea,
Ai renuntat la cer, la laude in osanale
Sa suferi aici ura, invidia si vorba rea!
A trebuit ca lupta, s-o reei dela-nceput,
De unde-Adam si Eva, ei biruiti au fost,
Sa ne ridici din starea-n care am cazut,
Prin multa rugaciune si prin aspru post .
Ai vrut pacatul, ca in veci sa-l dai afara,
Sa il elimini, din inimile noastre apasate,
Si-ai biruit definitiv, pentru a treia oara,
Cand Lucifer, spera ca stapaneste toate .
Peste prapastia adanca facuta de pacat,
Te-ai interpus ca si o punte, in intrupare,
Pamant si cerul, prin lacrimi le-ai sudat
Din dragoste, traind in sfanta ascultare .
Si-ai aratat, ca-i cu putinta omului finit
Sa tina din iubire, mareata sfanta Lege,
Si-ascultator, de Dumnezeu cel infinit,
Staruitor spre ceruri, el sa poata merge .
I-ai oferit in dar, cel mai curat vesmant
Haina cea alba, fara pata, a indreptatirii,
S-o poarte iarasi cand va fi in raiul sfant,
Din nou sa guste cupa, plina, a fericirii!
Flavius Laurian Duverna
04 Martie, 2007
