Ca intr-un vis…
Vedeam ca intr-un vis cetatea sfanta…
Doream macar cu gandul s-o ating
Ce frumuseti! . . . si ce iubire-adanca . . .
Nu pot sa ma opresc sa nu mai plang.
Nu mai era nevoie nici de soare
Caci Dumnezeul meu o lumina
Cu slava Sa atat de-ncantatoare
Isus iubit era faclia sa.
Vedeam ca-n vis o lume mult mai buna
E prea maret sa-mi pot imagina
Ce fericire-n inima se-aduma
E prea adevarat sa pot uita.
Nu mi-ar ajunge-ntreaga vesnicie
Splendorile-i, -pe rand- sa-i pot afla
Nu m-as mai satura de apa vie
Acolo-s flori ce-n veci nu s-or usca.
Am plans cu-amar, bolnava de iubire
De-un aprig dor dupa viata de sus
Am plans ca pentru-ntreaga omenire
De-aici, de pe pamant, fara Isus.
Ce frumuseti! . . . si ce iubire-adanca . . .
Nu pot sa ma opresc sa nu mai plang
Vedeam ca intr-un vis cetatea sfanta
Doream macar cu gandul s-o ating…
Elena M. , 1996
