ZARUL
Prieteni aduceți cămașa de rege
A Celui ce se crede Fiu de dumnezeu
Și s-o-mpărțim la zaruri după lege
Poate va fi norocul chiar al meu
Și chiar al meu a fost, am câștigat
Nu haina îmi părea fără de preț
Ci El care plângea întregul plâns al lumii
Parcă spăla planeta de dispreț
Când zarul a căzut, am câștigat
Parcă aveam în palmă necuprinsul
Nu-nțelegeam de ce L-au condamnat
Dar eu primisem veșnicia de la Dânsul
Nu, nu mă simt nicicum un vinovat;
Cămașa Lui, o salopetă de tâmplar
Îmi e de-atunci un fel de talisman
Nu cred că stau în ea minuni, nu am habar
Dar știu că El avea în palma Lui minuni.
Din toate câte mi-au căzut la sorți
Aș rămânea cu haina Lui de in dintr-o urzeală
Și m-aș pleca în umbra sfintei Sale morți
Ca într-o cea mai scumpă închinare ideală
Și nu mă tem că mi-ar lua câștigul înapoi
Că eu păstrez ce am în scumpa-I amintire
Ba poate că I-aș da și inima-mi de sloi
să pună iar în ea întâia ei iubire.
Daniel Chirileanu
Sursa: www.danielchirileanu.ro