O ZI DE PLICTISEALĂ‚?
Probabil când ți-aduci și tu din când în când, aminte
Sau dacă ești surprins cumva în reflector,
Declari că-aștepți și nu mai poți de-atâta dor
Convins că ziua de pe urmă stă cuminte
Dar Revenirea Lui, va fi așa, neașteptată,
N-același timp cu crime, droguri și război;
Odată chiar cu răfuiala dintre noi
Și cu iubirea noastră acră, prea formalizată.
Va fi o zi la fel de monotonă ca oricare.
Iar tu, erou, privind emisiunea
Te vei trezi mahmur, scurtând închinăciunea,
Pierzându-te din nou în târguială și trișare.
Va fi o zi, poate de trudă, ori de plictiseală,
Când tu flămând nepotolit după mai nou
Vei pierde timpul cu reviste la birou
Sau colindând prin magazine-așa la nimereală.
Vom fi și-n ziua Lui la fel de „nimeni nu-i ca mine”?
La fel de buni afaceriști sau trădători
Și toți din jur vor fi la fel de muritori,
Va fi o zi când nimeni nu mai crede că El vine.
O zi de despărțire, cu minciună și cu glume;
La fel cu cea de azi și cea apusă ieri,
Cu schimburi de valută, rock și târguieli
Și cu atât de transparenta noastră rugăciune.
….
Nu-ți fă iluzii, toate într-o zi se vor desface;
Și târgul de mașini și piața mare.
Să nu te-aștepți să scrie în ziare,
Azi încă poți alege; ori aștepți, ori „dormi în pace”!
Daniel Chirileanu, Un vuiet pe ’nălțimi, pag. 5
Material preluat de la www.intercer.net
