ISUS, COLEGUL TĂ‚U IRONIZAT
Colegul meu de bancă
este de la țară.
Nu prea-I umblat pe la oraș.
Nu-I unul din aceia cu relații,
e altfel;
Nu știu cum să spun…
nu-I arogant, nu-I nici flegmatic;
E-un tip de treabă, n-am ce spune,
dar nu prea-mi place că-I cinstit.
Am bănuit că poate-I pocăit,
Sau e călugăr.
Acasă n-au televizor,
Nu-I microbist…
Colegii mei râdeau de El;
Pe undeva am râs și eu;
Era prea depășit.
În noaptea asta am aflat c-ar fi plecat.
Am o scrisoare de la El,
Îmi spune:
Deși Eu n-am fost pocăit
Și n-am televizor, nici n-am trăit pe la oraș,
Am fost și-ți sunt prieten;
Te voi iubi pân’la sfârșit.
ISUS,
colegul tău ironizat…
Daniel, Chirileanu
Material preluat de la www.intercer.net
