Asteptare

Dezmat e intreaga lume ce-o traim
Cu rele cit cuprinde, uneori cu bune
Si parca nu vrea nimeni a ne spune
Ce inseamna, necuprinsul, sa iubim.

Stau adunate lungi zile, gramada
Iar stralucirea lor parc-a apus
Privind in urma vremea ce s-a dus
Nu mai e nimeni, unul, sa o vada.

Trec vremi, iar alte vremi se norocesc
Scaldate intr-o lumina prea confuza,
Prezent este momentul ce ne scuza
Petrecerii prin spatial lumesc.

Trec vremile, copiii nostrii cresc
N-au timp sa ne inteleaga intristarea,
Noi girboviti,ne mai urmam cararea
Alunecind, pe rind, in pamintesc.

Trec zilele tacute rind pe rind
Iar taina lor se pierde-n departare-
Umil asteapta clipa de impacare
Iisus cu gestul inca blind.

Radu Botis