MARELE MOMENT
Doamne,
Niciodată nu m-ai iubit mai mult ca acum
Desculț de orice pretenție
Urc dealul suferințelor
Dar Te simt lângă mine pe drum
Simei
Vântură țărână în văzduh în urma mea
Și bleastemă de nu mai tace
Dar nu-l opresc, urc înainte tăcând
Tu-l privești și pe el și pe mine, și-Å¢i place
Ce-i regele?
Un vreasc
O dată cu popoarele strivit în teasc
Ce e coroana?
O veștejire
Când nu mai e apă și pâine pentru cei duși în robire
Și urc mai departe
Zdrențuit în orice mândrie
Ca cel mai de pe urmă în împărăție
Văile vuiesc de-nvingători
Dar ce deșertăciune
Soarele se-mpotmolește-ntr-o furtună de nori
Ca un tăciune
Ce-i omul?
Un ciorchine de dureri
Ce nu-și găsește pacea pe lume nicăieri
Ce-i cerul?
Ceva ce-i prea departe când împrejur e-atâta sânge și moarte
Și urc și plâng și-mi este cald în suflet
Tu, Doamne, ești lângă mine
Mă privești și mă auzi
Și dinspre nălțimi parcă lumină s-ar face
Deși nu prețuiesc mai mult ca firul de fum
Simt
Că niciodată Doamne
Nu m-ai iubit mai minunat ca acum.
Benone Burtescu
