Toate povestile frumoase incep cu "A fost odata…".
Asa incepe si povestea mea: am fost odata… un print… la inceput… cand Tatal meu mi-a oferit in dar un asemenea privilegiu.
Nu am dat niciodata importanta acestiu statut care trecea ca o poveste pe langa urechile mele. Voiam mai mult… Adesea ma simteam singur si neindreptatit… dat la o parte pentru ca eram altfel… Si mi-am zis ca "trebuie sa fac ceva!" Si am facut. Doar ca… m-am pierdut pe mine… m-am privit in Oglinda si am realizat ca… puteam fi un print…
Azi… sunt un graunte de sare care si-a pierdut gustul…
Cu inima plecata ma indrept spre Tata… Eu… nu stiu cum, nu stiu incotro… dar Il voi tine strans de mana si voi merge pe unde a mers El, voi face ce a facut El, voi invata sa iubesc cum a iubit El… voi invata sa fiu din nou print…
Si povestea mea va continua pana in Imparatia Sa…
"Apartin Regelui,
Sunt copil de-mparat
Niciodata El nu m-a uitat.
Cand sunt singur si trist, cand Il strig in impas
El imi spune din nou: NU TE LAS!"
Mihaela Panaite
