In raspunsul pe care Iov il da prietenilor sai, gasim aceste cuvinte:
”Parerile voastre sunt pareri de cenusa,
Intariturile voastre sunt intarituri de lut”.
Si totusi, acei prieteni ai lui Iov pareau a fi oameni intelepti si prieteni buni, cel putin la inceput, cand au stat langa Iov sapte zile si sapte nopti, fara sa vorbeasca, vazand durerea prietenului lor.
Dar daca suntem sinceri inaintea Domnului, vom recunoaste ca si parerile noastre ,ale oamenilor acestor vremuri “moderne”, sunt , uneori,”de cenusa,”, nu au nicio valoare, desi ne place sa ne cramponam de intelepciunea noastra. Aceste “pareri de cenusa” sunt acele “folozofii si amagiri desarte”-Psalmul 94:11.
Sunt acele ganduri din Isaia 55:9:
“Caci gandurile Mele nu sunt gandurile voastre si caile Mele nu sunt caile voastre, zice Domnul, ci cat sunt de sus cerurile fata de pamant, asa sunt de sus caile Mele fata de caile voastre si gandurile Mele fata de gandurile voastre”.
Doamne, arunca acele “pareri de cenusa”, acele ganduri rele, din inimile noastre, si pune in noi parerile tale, pune in noi “gandul lui Hristos!’
1 Corinteni 2:16
“Noi insa avem gandul lui Hristos”.
Filipeni 2:5
“Sa aveti in voi gandul acesta, care era si in Isus Hristos”.
Versetul 12 din Iov 13, continua astfel:
“intariturile voastre sunt intarituri de lut”.
Acesta inseamna ca tot ceea ce credem ca avem “intaritura” , in firea noastra pamanteasca, nu este decat lut,material fara valoare, pe care apele il distrug, si-l duc departe, la vale.
E vorba, probabil, de acele intarituri despre care Apostolul Pavel zice in 2 Corinteni 10;4,5 ca trebuie sa le surpam:
“Caci armele cu care ne luptam noi, nu sunt supuse firii pamantesti, ci sunt puternice, intarite de Dumnezeu, ca sa surpe INTARITURILE.
Noi rasturnam izvodirile mintii si orice inaltime , care se ridica impotriva cunostintei lui Dumnezeu; si orice gand il facem rob ascultarii de Hristos.”
Sunt deci, acele impotriviri fata de Dumnezeu, acele “ziduri” pe care le inaltam prin pacate, si care ne despart de Dumnezeul nostru.
Dar “cu Dumnezeul meu sar peste un zid intarit”.
Ce minunat ca Dumnezeu surpa “intariturile” pacatelor noastre! Acele intarituri, acele ziduri, despre care Isaia spune:
Isaia 59:2
“Nelegiuirile voastre pun un zid de despartire intre voi si Dumnezeul vostru; pacatele voastre va ascund fata Lui si-L impiedica sa v-asculte”!
Dar Dumnezeu ne da acele arme cu care putem surpa intariturile. Acestea sunt cuprinse in minunata “armatura a lui Dumnezeu” , din Efeseni 6, care cuprinde:
-incingatoarea adevarului
-platosa neprihanirii
-ravna evangheliei pacii
-scutul credintei
-coiful mantuirii
-sabia Duhului
Ajuta-ne, Doamne, ca inarmati cu aceste arme sfinte, sa surpam intariturile firii si sa alungam “parerile de cenusa”!