In ziua aceea eram foarte obosit, lucrasem mult pentru Domnul. De accea, asezandu-ma pe canapea, si gandindu-ma la lucrarea facuta, am atipit.
Eram multumit de lucrarea pe care o facusem, caci fiind plin de ravna, pe unde mergeam, sufletele doreau tot mai mult sa le spun despre Domnul Isus Hristos. Multe dintre ele se intorceau la El primind mantuirea. Adunarea sporea vazand cu ochii iar eu eram iubit si ascultat. Tot ce spuneam era primit cu bucurie ca ceva desavarsit si eram tare bucuros.
Dar in timp ce ma leganam in aceste ganduri, intra in camera mea un strain. Avea in mana o balanta cu greutati si in cealalta un saculet cu instrumente si un mic aparat. Avea infatisare aspra, ochii ca de foc si plini de energie, dar si de bunatate. Asta ma puse pe ganduri, mai ales ca nu-l chemasem si nici nu aveam nevoie de aceste lucruri.
Dar el, cu o liniste grava, se apropie de si imi intinse mana cu putere si ma intreba serios ,, Cum ii merge ravnei dumitale?,,
Pentru moment, crezusem ca ma intreaba de sanatate, eu care nu ma laudam prea bine, dar cand am gandit mai bine am inteles ca e vorba de ravna mea neobosita, si, ca sa-i dovedesc, am inceput sa-i arat in cuvinte ravna mea. Dar nu stiu prin ce minune, la picioarele mele se facu un bulgare ca de pamant, care crestea mereu pe masura ce vorbeam, despre lucrarea pe care o facusem.
In sfarsit, el spuse " BUN, ACEASTA ESTE LUCRAREA RAVNEI DUMITALE" – si-mi arata bulgarul.
Rugandu-l sa-si spuna parerea, strainul lua bulgarul si-l puse in balanta, zicand apoi scurt. ,, ARE 100 DE KG". Cata bucurie am simtit! Imi venea sa strig de fericire, dar m-am stapanit si l-am privit pe strain. Infatisarea sa serioasa privind bulgarul meu in lucrare ma puse pe ganduri, si am inteles ca era numai inceputul examinarii roadei lucrarii mele, si ca nu aveam un rezultat definitiv. El sfarama bulgarul si il aseza in topitoria ce o scoase din saculet. Unele din produsele chimice le aseza in cazanul topitoriei, iar celelalte le puse deasupra, aprinzand focul. Dupa ce se topi, turna totul intr-o forma de unde-l scoase pe masa. Dar nu mai era ca inainte, amestecat si fara forma, ci acum era in diferite placi, dupa diferite materiale pe care le continuse, deosebindu-se si insirandu-se una dupa alta ca verigile unui lant. Strainul lua forma in mana si cu un ciocan, o desfacu in bucati. Tacand, le cerceta una cate una cu multa seriozitate, le cantari si scrise rezultatul. La urma imi dadu nota sa o vad, iar eu, dupa privirea sa trista, vazui ca nu e lucru bun, apoi ma parasi zicandu-mi cu mila. ,, Domnul sa te izbaveasca!,, Inmarmurit, privind nota, citii:
,,Analiza ravnei lucratorului X, concurent al cununei slavei imparatiei vesnice,,.
Greutate totala – 100 kg, din care:
7 parti interese materiale
16 parti ambitii personale ( lucrarea eului )
15 parti mandrie religioasa
11 parti iubirea de a conduce
10 parti lupta de sectarism
18 parti dorinta de a fi laudat
13 parti iubirea darurilor sale
TOTAL: 90 Kg. lemn, fan, trestie
3 parti dragoste de Dumnezeu
4 parti iubire de frati
3 parti ravna curata de evanghelizare
TOTAL: 10 Kg aur, argint si pietre scumpe
Din toata ravna aceasta 90 de parti erau lemnul, fanul si trestia care vor arde in foc o lucrare si care nu are alta soarta decat nimicirea, si numai 10 parti curate ca aurul, argintul si pietrele scumpe raman adevarata lucrare ce are ca soarta castigarea slavei Dumnezeiesti.
Am ramas uimit cand am citit aceste lucruri si m-am intristat. Inima mi se facu ca a unui bolnav si auzii in urma mea un suspin atat de dureros, incat ma tintui pe loc cu un cui, am vrut sa fug dupa strain, insa ne putand, am renuntat. Gandindu-ma putin, mintea mi se lumina si in mine se ridica un lucrator nou care incepu sa-l judece pe cel vechi. O adevarata intelegere ma patrunse si m-am trezit rugandu-ma. Doamne fie-ti mila de mine. Coplesit, cazut in genunchi cu lista analizei ravnei mele de lucrator. Priveam la ea si parca se prefacuse intr-o oglinda in care vedeam atat de limpede starea in care se afla inima mea in acele momente. Abia atunci am inteles bine analiza strainului. Am vazut ca era desavarsita si bine cantarita, iar eu, nenorocitul de mine nu mai aveam nimic de zis.
Eram atat de lamurit cum n-am mai fost niciodata, dar eram zdrobit de durere. Un foc ardea in mine. Am strigat deznadajduit catre Dumnezeu sa ma scape de mine insumi, dar durerea crestea mereu… Ma strangea de gat, gemeam, iar suferinta crestea mereu incat inima mea era gata sa plesneasca. Nu mai puteam. Inabusit de groaza, incepui sa strig atat de tare si de disperat, incat m-am trezit. Pana in ziua aceea, ori de cate ori ma rugam, ii ceream Tatalui sa ma scape de tot ce e rau si de pedeapsa viitoare. De atunci incoace insa, n-am mai stiut sa ma rog decat sa ma izbaveasca de mine insumi. E un lucru de mare pret ceea ce am invatat acum la batranete ( lucrul care il uitasem in rugaciunile mele ). Fara sa uit, de atunci asa m-am rugat mereu, nici o clipa n-am mai avut pace pana nu m-am vazut scapat de mine, prin focul curatitor al harului Domnului Isus. Si n-am stiut ce-i odihna pana ce n-am stiut ca in locul interesului religios si mandriei a venit lumina si smerenia dragostei Domnului Isus, astfel incat astazi pot spune: ,, DACA DOMNUL MA VA CHEMA, VOI PUTEA STA LINISTIT LA PICIOARELE Marelui Chimist, Isus Hristos, purtand cununa Imparatiei Vesnice,,. Astfel eu care ma bucuram in lucrarea facuta de mine insumi de credinciosia mea in care stateam, m-am vindecat si acum spun tuturor.
De va rugati Lui Dumnezeu, rugati-va sa va scape de voi insiva, de starea de mandrie ce va stapaneste, de nepasarea fata de slava lui Dumnezeu care se gaseste in viata tuturor crestinilor din zilele noastre. Cel ce se intoarce la Dumnezeu se opreste mai intai de pe calea pierzarii, nu mai paseste spre pacat. In al doilea rand, recunoscandu-l pe Domnul Isus, este atras spre El, se desparte de tot ce nu-i place Domnului si astfel, indreptandu-se cu fata spre Domnul Isus, intoarce spatele lumii si pacatului. In al treilea rand, porneste pe calea curata a ascultarii de Dumnezeu.
