Scrisoare de dragoste
Iar esti singur? Ai fost vreodata cuprins de sentimentul singuratatii ? Este sentimentul care produce cea mai mare durere. “Off , nu vreau durere ! M-am saturat sa fiu iarasi singur. “ Oamenii se simt singuri chiar cu cei dragi langa ei uneori… De ce oare ?
Nu este nevoie sa-mi vorbesti despre prieteni nici despre relatii de prietenie. Acest produs este pretutindeni si nu este unul nou. El este unul din cele mai vechi sentimente.
E toamna, frunzele incep sa cada.Uite, priveste si tu una cate una se desprind din ramurile copacilor care nu de mult erau de un verde viu. Vantul, ploia si gerul sunt frati impreuna acum, iar pasarile au incetat sa mai cante. De ce ?
Diminetile au inceput sa fie din ce in ce mai reci. Poate te-ai trezit prea devreme, sau prea tarziu sa poti face o constatare reala a evenimentelor care te-au luat parca prin suprindere – nu ?.
Nu esti nici rece, nici fierbinte, esti p! rea sigur pe tine sa ti se spuna cum te simti . Dar vai ! Fiecare clipa care trece este o rana in inima MEA, este ceva care imi sopteste ca timpul de a fi impreuna fericiti, este pe sfarsite sau este gata sa inceapa.
Nici nu stiu cand anume am fost fericit, atunci la Inceput, acuma… sau MAINE .
Departe de tine, departe de frati, undeva pe la mijlocul timpului am cautat sa gasesc impreuna simtirea, cu ei, cu tine, si cu cei pe care-i iubesc. Am pribegit doar singur printre stele, desi erai cu mine si tu, si ei si voi toti.
Ai plecat prea devreme de langa MINE, ascultand o alta voce, si un alt Stapan. Atunci am hotarat sa iti iau inapoi hainele MELE, deoarece nu se mai potriveau cu faptele tale.
Te-am invatat sa asculti de mine “din Dragoste “ dar n-ai vrut. Imi era atat de dor sa te revad in fiecare dimineata, sa te privesc sa iti vorbesc si apoi se ne rugam impreuna. Atunci cand tu ai ales sa fi stapanul tau propriu, ai ramas fara hainele MELE de slava, acele haine ca! re nu se sifonau si nu trebuiau parfumate niciodata, si care sunt albe si astazi.
Le mai pastrez pentru tine si astazi, undeva in vestiarul sanctuarului din aur. Poate vei dori inca o data sa fim impreuna, aici sus langa MINE.
Apoi ai ramas singur, nu pentru ca Eu am plecat de langa tine, ci pentru ca tu nu m-ai ascultat pana la capat. Aveam pregatit pentru tine o vesnicie, am creat lumea si a fost pentru tine ca un cadou – viata vesnica !
Ce sigur erai pe ceea ce altii iti sopteau despre MINE, dar era o minciuna si te-ai convins pana la apusul soarelui ca EU aveam dreptate in toate.
Ai ales fara MINE si ai ramas singur in noapte… aproape de moarte ! Fara haine, fara slava, fara vesnicie, fara eden si ce este mai dureros ai ramas SINGUR fara Mine. Te-ai ascuns repede si ti-ai facut rost de haine, dar … nu erau de durata . Au murit la fel de repede ca si tine, ca si frunzele care se ofilesc astazi …stii de ce? – Tu esti de vina . Din cauza ta mor astazi florile ! si uite, cad iarasi frunzele.
Atunci si Eu m-am simtit singur fara tine, chiar daca ostile ceresti nu se puteau numara langa Mine.Tu erai coroana desavirsirii pentru tot ce am facut frumos pe acesta lume. Am plans undeva deoparte de tine fara sa stii, si am jertfit pentru tine animale nevinovate, cu sange si moarte, apoi ti-am croit niste haine din pielea lor.
Am vazut de departe pe frati tai, care te vor urma in timp, si la rau si la bine – am plans pentru tine pentru ei, pentru voi, pentru toti – dar … nu m-a crezut nimeni.
Am venit la tine in vizita sa te ajut cu speranta, curaj, cu putere si viata si nu cu viata de care tu avei parte ci cu viata vesnica . Am venit la tine sa te salvez, sa fiu cu tine o clipa pentru ca erai singur in marea lupta. Mai stii cum m-ai primit tu acolo in lume ? Oh!!… undeva departe de centru, ferit de ochii multimii vroiam sa fiu doar Eu si cu tine.
Am venit pentru tine si tu m-ai respins …m-ai urat , m-ai batut, m-ai scuipat… ! apoi stii bine unde m-ai pus pe un deal, afara … sa stie oricine. Acolo in acea gradina unde EU fauream pentru tine salvarea, unul din fratii tai m-a vandut cu un sarut prea ieftin . Si tu .. . tu … tu … aproape ca te-ai lepadat de mine, cand speram de la tine cel mai mult…
Asa a fost sa fie si Eu pe toti si buni si rai care erau si care va sa vina, erau cuprinsi in rugaciunile mele de iubire, din vesnicii. Din dragoste pentru toti am murit, pentru a fi iarasi impreuna, pentru ca tu sa nu mai fii singur .
Si EU am ramas singur … o data – fara tine, fara fratii tai, fara prieteni, fara TATAL meu . Ce rau este sa fi SINGUR ! Te inteleg destul de bine chiar si astazi cu toate ca este mult de atunci de cand ne-am intalnit la tine acasa – pe pamant.
Ce bine ca TATAL meu m-a readus la viata dupa trei zile. Stii de ce ? Tot pentru tine !
Ti-am dat o SPERANTA … chiar atunci cand ne-am despartit la poarta, martorii mei sunt heruvimii. Si ti-am spus sa ai grija de aceas! ta speranta.
Mai este si astazi in tine acesta speranta vie ?
Astazi cand privesc inainte, spre viitor, vad pregatit pentru tine o haina este cea mai scumpa haina. Este haina care poate sa iti acopere sufletul zbuciumat de lipsuri, greutati, sudoare si rusine.
Pacatul pot Sa-l iert doar EU, pentru oricine.
Este haina pregatita pentru tine, hai, imbrac-o vezi cum iti sta ? … – bine ! Biruitor te vreau in fiecare ceas din zi si din noapte. Am pregatit un nume frumos si o coroana, pentru fiecare. De-abia astept sa ti-o asez pe frunte.
Vei fi iarasi rege, cel mai frumos si cel mai iubit dintre ingeri. Jertfa mea pentru tine vreau sa fie salvare – spre bine .
Este singura salvare, … este unica in univers pentru tine !
Ma intreb pana cand vrei sa mai fi singur in acesta lume ! Deschide usa, usa care numai tu stii sa o deschizi pentru MINE : si lasa -Ma sa intru! Vreau sa nu mai fii singur !
Vin si sa te iau aici sus, in ceruri, sa fii cu mine o ve! snicie !
Vasile Malinas
